Arabis alpina

À prupositu di Wikipedia
Arabis alpina
Arabis alpina
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Arabis
Nomu binuminali
Arabis alpina
Per Axel Rydberg, 1908

Arabis alpina hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis alpina hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si distingui da a so taglia cumpatta è a so forma di cuscinu, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I so fogli basali sò in rusetta, di forma uvali à spatulata, mentri chì i casci picciulaghji sò più stretti è disposti di modu altirnatu longu à u picciolu. I fiora, di culori biancu à rusulinu pallidu, sò ragruppati in gaspi terminali è appariscini di branu è d'istati. I frutti sò siliquetti liniari, cuntinendu numarosi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis alpina hè una spezia endemica di i righjoni muntosi d'Auropa, par u più prisenti in l'Alpi, i Pirenei è i Carpazi. Omu a trova ancu in certi righjoni di u nordu di l'Africa. Prifirisci l'ambienti pitricosi è i penditi assuliati, induv'edda pò spannà si in cundizioni di terri beddi assiccati è ricchi di minerali.

Arabis alpina hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Arabis alpina hè stata discritta par a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Arabis, chì ragruppa à l'incirca 120 spezii di pianti arbacei. Certi sinonimi scentifichi imprudati par disignà 'ssa spezia sò Arabis caucasica, Arabis ciliata è Arabis petraea.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Arabis alpina hè cunsidarata com'è una spezia à priaccupazioni minori siont'è l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'edda possi essa lucalamenti minacciata par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali da l'urbanisazioni è u sfruttamentu agriculu, ferma rilativamenti sparta in i so zoni di ripartizioni. Eppuri, hè impurtanti di surviglià l'impattu di u cambiamentu climaticu annantu à 'ssa spezia, chì hè adattata à i cundizioni alpini è pudaria essa vulnerevuli à i mudifichi di u so ambienti. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di l'ambienti naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di 'ssa pianta, sò escinziali par assicurà a sopravvivenza à longu andà di Arabis alpina.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]