Aquila fasciata

À prupositu di Wikipedia
L'acula di Bonelli
Aquila fasciata
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordini Accipitriformes
Famiglia Accipitridae
Genaru Aquila
Nomu binuminali
Aquila fasciata
Louis Pierre Vieillot, 1822

L' acula di Bonelli (Aquila fasciata) hè una spezia d'acula chì faci parti di a famiglia di l'Accipitridae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Acula di taglia media (54-65 cm), l'acula di Bonelli si distingui cù u so corpu slanciatu, i so ali larghi è attundati, è i so zampi incù i piumi insin'à i diti. U so piumaghju hè brunu scuru annantu à u sopra, più chjaru è strisciatu di rossu in sottu. A testa hè chjuca è piana, suparata da un cappuccinu brunu scuru chì cuntrasta incù una larga tesa di coddu chjara. L'ochja sò giaddi, u bizzicu putenti è niricciu. U dimurfisimu sissuali hè lebbiu, a femina essendu appena di più grandi è più greva chì u masciu.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'acula di Bonelli accupa una vasta aria di ripartizioni chì si stendi da u bacinu mediterraniu insin'à l'India è l'Indochina, passendu pà l'Africa subsahariana. Affizziuneghja i paisaghji muntosi è scabrosi, in particulari i scuglieri custieri, i loca rucciosi è i furesti aparti. In Auropa, a so pupulazioni hè spizzata, cuncintrata par u più in l'Alpi, i Pirenei è a penisula iberica.

L'acula di Bonelli hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

L'acula di Bonelli hè un pridatori uppurtunistu chì si ciba par u più di picculi mammiferi (cunigliuli, ruditori), di rettili (aciartuli, sarpi) è d'aceddi di taglia media. Caccighjeghja ariendu sopr'à terra, scigliendu i so predi grazia à a so vista trimenti. Quandu eddu ni vedi una, piomba annantu ad edda à grandi vilucità, inguantendu la in i so artigli putenti. A ripruduzioni hà locu di branu, u coppiu custruiscendu un nidu vuluminosu annantu à una scugliera o in un grandi arburi. A femina diponi di solitu dui ova, frà i quali un solu chjucu parveni di regula à l'ità adultu.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'acula di Bonelli era capunanzi classificata in u genaru Hieraaetus, ma i studii genetichi ricenti l'ani piazzata in u genaru Aquila. U so nomu scentificu attuali hè Aquila fasciata. Pussedi parechji sinonimi, frà i quali Hieraaetus fasciatus.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'acula di Bonelli hè classificata com'è minimu cuncernu da l'Unioni Internaziunali par a Cunsirvazioni di a Natura (UICN). Eppuri, i so pupulazioni sò in calata in numarosi parti di a so arghja di ripartizioni, par u più par via di a distruzzioni di u so ambienti, di l'avvilinamentu à i pisticidii è l'inticci incù i linii elettrichi. Prugrammi di cunsirvazioni sò missi in sesta pà pruteghja a spezia è u so ambienti, in particulari a criazioni di zoni prutetti è a sinsibilisazioni di u publicu.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]