Anthus cervinus

À prupositu di Wikipedia
Anthus cervinus
A terraghjola pettirossa
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Motacillidae
Generu Anthus
Nome binuminale
Anthus cervinus
Peter Simon Pallas, 1811

A terraghjola pettirossa (Anthus cervinus) hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di i Motacillidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A terraghjola pettirossa hè una spezia d'acellu appartinendu à a famiglia di i Motacillidae. Stu acellu misura circa 15 centimi di lunghezza è pesa trà 15 è 20 grammi. Prisenta un piumaghju brunu olivastru annantu à u ventre, incù tacche più bughje, mentre ch'è u corpu hè di culore biancastru. U so bizzicu hè fine è pinzutu, adattu per nutrisce si d'insetti è di picculi invertebrati.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A terraghjola pettirossa hè prisente in parte assai di l'Europa, di l'Asia cintrale è di l'Asia di u Nordu. Omu u trova dinù in certi rigione di l'Africa suprana. Stu acellu priferisce l'ambienti aperti tali e pratuline, i scarsali è i paduli. Hè à spessu ossirvatu à u mumentu di e so migrazione staghjunesche, culluchendu si versu rigione più calde mentre l'inguernu.

Anthus cervinus hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A terraghjola pettirossa hè un acellu migratore chì si riproduce in e rigione timperate di l'Europa è di l'Asia. Custruisce u so nidu in pianu, di regula nascostu in a vegetazione densa. A femina dipone di media 4 à 6 ovi, ch'ella cova mentre circa duie simane. I ghjovani piugoni sò cibati da i dui parenti sin'à ch'elli sianu capace à bulà è di nutrisce si da per elli.

Stu acellu hè per u più insettivoru, cibendu si d'insetti, di larve, di varmi è d'altri picculi invertebrati. Si culloca à spessu saltichjendu annantu à a terra in cerca di prede. Anthus cervinus hè dinù cunnisciutu per u so cantu meludiosu, chì hè usatu per a cumunicazione è a difesa di u so territoriu.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

A terraghjola pettirossa appartene à a famiglia di i Motacillidae. Hè qualchì volta cunsideratu cum'è una sottuspezia di Anthus trivialis. Eppuru, i studii genetichi anu mustratu differenze significative trà e duie spezie, ghjustifichendu a so classifica siparata.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A terraghjola pettirossa hè cunsideratu cum'è una spezia di preoccupazione minore sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Benchì a so pupulazione sia stabile, certe minacce pesanu annantu à stu acellu, in particulare a distruzzione di u so ambiente naturale duvuta à l'agricultura intensiva è à l'urbanisazione. A prutezzione di e zone umite è pratuline hè essenziale per assicurà a sopravvivenza di 'ssa spezia. Misure di cunsirvazione, tale a criazione di riserve naturale è a sensibilisazione di u publicu, sò necessarie per prisirvà a terraghjola pettirossa è u so ambiente.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]