Anemone coronaria

À prupositu di Wikipedia
Anemone coronaria
Anemone coronaria
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Ranunculales
Famiglia Ranunculaceae
Genaru Anemone
Nomu binuminali
Anemone coronaria
Carl Linnaeus, 1753, 1825

Anemone coronaria hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Ranunculaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Anemone coronaria hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Ranonculaceae. Si distingui da i so fiora culuriti è i so fogli frastagliati. 'Ssa spezia prisenta un picciolu rittu, aghjunghjendu di regula un'altezza da 20 à 40 centimi. I so fogli basali sò prufundamenti lubati è divisi in sigmenti stretti. I fiora, sulitarii è terminali, sò carattarizati da i so pitali larghi è culuriti, andendu da u biancu à u viulettu, passendu da u rossu è u turchinu. U centru di u fiori hè adurnatu di stamini giaddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Anemone incurunata hè urighjinaria di u bacinu mediterraniu, induv'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni custieri di l'Auropa di u Sudu, di l'Africa Nordu è Mediu Urienti. 'Ssa pianta affizziuneghja i terri beddi assiccati è assuliati, tali i pratulini, i cuddini è i duni di rena. Hè ancu cultivata com'è pianta urnamintali in numarosi paesi.

Anemone coronaria hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Anémone incurunata apparteni à u genaru Anemone, chì ragruppa à l'incirca 120 spezii di pianti arbacei. U so nomu scentificu, Anemone coronaria, faci rifirimentu à a forma di i so pitali chì richjama una curona. 'Ssa spezia hè calchì volta chjamata Anémone //di i/di i fleuristes par via di a so pupularità in l'industria fiurali. Hè ancu cunnisciuta sottu à u sinonimu Anemone coronaria var. coccinea.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Anemone incurunata hè una spezia largamenti cultivata è apprizzata pà i so fiora culuriti. Eppuri, in a natura, pò essa minacciata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Certi pupulazioni salvatichi sò ancu affittati da a racolta eccessiva di fiora à fini cummirciali. Cù u fini di prisirvà 'ssa spezia, misuri di cunsirvazioni sò nicissarii, tali a prutizzioni di i zoni naturali induva si trova è a prumuzioni di a so cultura in quant'è pianta urnamintali.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]