Anchusa undulata

À prupositu di Wikipedia
Anchusa undulata
Anchusa undulata
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Boraginales
Famiglia Boraginaceae
Genaru Anchusa
Nomu binuminali
Anchusa undulata
Carl Linnaeus, 1753, 1825

Anchusa undulata hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Boraginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Anchusa undulata hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Boraginaceae. Si distingui da i so fogli undulati è i so fiora d'un turchinu intensu. 'Ssa spezia pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò lanceulati, appena piluti è prisentani lati undulati, da induva u so nomu. I fiora, ragruppati in gaspi, sò di forma tubulari incù cinqui pitali saldati. Sò par u più inamacati da l'insetti.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'Anchusa undulata hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, in particulari sudu di l'Auropa, di l'Africa Nordu è Mediu Urienti. Omu a trova par u più in i zoni aridi è pitricosi, è ancu in i pratulini è i bordi di stretti. 'Ssa pianta hè bè adatta à i climi caldi è secchi, è pò risista à i periudi di sicchina prulungati.

Anchusa undulata hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'Anchusa undulata apparteni à u genaru Anchusa, chì cumprendi à l'incirca 40 spezii. Hè stata discritta par a prima volta da u butanistu francesu Jean-Baptiste Lamarck in u 1786. 'Ssa spezia hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi Anchusa italica è Anchusa azurea. 'Ssi noma sò stati usati in u passatu par disignà varianti di l'Anchusa undulata, ma sò avà cunsidarati com'è sinonimi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'Anchusa undulata ùn hè micca cunsidarata com'è una spezia minacciata. Hè largamenti sparta in a so aria di ripartizioni naturali ed hè à spessu cultivata com'è pianta urnamintali in i giardini. Eppuri, certi pupulazioni poni essa affittati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]