Anchusa officinalis

À prupositu di Wikipedia
Anchusa officinalis
Anchusa officinalis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Boraginales
Famiglia Boraginaceae
Genaru Anchusa
Nomu binuminali
Anchusa officinalis
Carl Linnaeus, 1753, 1825

Anchusa officinalis hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Boraginaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Anchusa officinalis hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Boraginaceae. Si caratterizeghja da u so picciolu rittu, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 80 centimi. I so fogli sò lanceulati, appena piluti è disposti di manera alterna longu à u picciolu. I fiora di l'Anchusa officinalis sò d'un turchinu intensu, ragruppati in gaspi terminali. Ogni fiori prisenta una curolla à forma di umbutu, incù cinqui pitali appena saldati à a basa. 'Ssa pianta sgaghja un lebbiu adori sgradevuli quandu edda hè cicciata.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'Anchusa officinalis hè urighjinaria d'Auropa, induva edda hè prisenti in numarosi paesi, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia, in Alimagna è in Grandi Brittagna. Omu a trova ancu in Asia uccidentali è in Africa subrana. 'Ssa spezia affizziuneghja particularamenti i terri secchi è pitricosi, i pratulini è l'arici di furesti. Hè à spessu ussirvata in i righjoni mediterranii, induva edda cresci à altitudini andendu insin'à 1500 metri.

Anchusa officinalis hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'Anchusa officinalis hè stata discritta par a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Anchusa, chì cumprendi circa 40 spezii scumpartuti in u mondu sanu. Certi sinonimi di l'Anchusa officinalis sò Anchusa italica, Anchusa tinctoria è Anchusa azurea.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

L'Anchusa officinalis hè una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni. Ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i mezi naturali induva 'ssa pianta si sviluppa cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]