Anas crecca

À prupositu di Wikipedia
A garganella ciglibianca
Anas crecca
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Anseriformes
Famiglia Anatidae
Generu Anas
Nome binuminale
Anas crecca
Carl Linnaeus, 1758

A garganella ciglibianca (Anas crecca) hè una spezia d'acellu chì face parte di a famiglia di l'Anatidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

A garganella ciglibianca hè una piccula anatra cumuna. U masciu hà una testa di culore castagninu russicciu, un largu cigliu verde vivu, un senu brunu è un corpu grisgiu pallidu. A femina hà una testa bruna pichjulata, un cigliu più pallidu è un piumaghju brunu grisgiognu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

A garganella ciglibianca si riproduce in a zona timperata Eurosiberiana, da l'Islanda à u sudu di a Francia è à livante sinu à a Siberia orientale. Inguerna in u sudu è u centru di l'Europa, à livante insin'à l'Asia trupicale è in u nordu di l'Africa. In America suprana, una spezia strettamente imparintata, Anas carolinensis, hè stata cunsiderata cum'è una sottuspezia di a garganella ciglibianca.

Anas crecca hè prisente in Corsica: hè un visitadore rigulare d'inguernu.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A garganella ciglibianca hè un acellu migratore, chì si riproduce in e zone umite d'acqua dolce tale i stagni, i lavi è i paduli. Nichja in a vegetazione densa è face una cuvata da 7 à 12 ovi. I piulaconi ponu nutà è nutrisce si pocu dopu a sbucciata.

A garganella ciglibianca hè un acellu onnivoru è si nutrisce per u più di granelli, di piante acquatiche è d'invertebrati. Si ciba in a superficia di l'acqua o capiciuttendu pocu prufundamente.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu di a garganella ciglibianca hè Anas crecca. Hè classificatu in a famiglia di l'Anatidae, chì cumprende dinù l'anatre, l'oche è i cigni.

I sinonimi eventuali di Anas crecca sò: Anas crecca carolinensis, Nettion crecca.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

A garganella ciglibianca hè classificata cum'è una spezia di minima preoccupazione da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, e so pupulazione anu diminuitu in certe parte di a so area di ripartizione per causa di a distruzzione di l'ambiente è di a caccia. A prutezzione di e zone umite è a gistione durevule di a caccia sò essenziale per a cunsirvazione di 'ssa spezia.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]