Amaranthus albus

À prupositu di Wikipedia
Amaranthus albus
Amaranthus albus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Caryophyllales
Famiglia Amaranthaceae
Genaru Amaranthus
Nomu binuminali
Amaranthus albus
Carl Linnaeus, 1753

Amaranthus albus hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Amaranthaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Amaranthus albus hè una pianta arbacea annuali appartinendu à a famiglia di l'Amaranthaceae. Si distingui cù u so picciolu rittu, pudendu aghjunghja un'altezza da 1 à 2 metri. I so fogli sò alterni, uvali à lanceulati, è misurani di regula da 5 à 15 centimi di longu. I fiora di Amaranthus albus sò chjuchi è ragruppati in infiuriscenzi terminali o asciddari. Sò di culori verdi, ma poni virer à u rossu o à u brunu à maturità. I frutti sò capsuli cuntinendu numarosi graneddi neri.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Amaranthus albus hè urighjinariu d'America subrana, ma si hè spartu in numarosi righjoni di u mondu. Omu a trova par u più in i zoni timparati è subtrupicali, induva eddu cresci in i campi cultivati, i giardini, i bordi di stradona è i tarreni abbandunati. 'Ssa pianta hà una grandi capacità d'adattamentu è pò culunizà prestu di nuveddi ambienti.

Amaranthus albus hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Amaranthus albus hè statu discrittu par a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Esistini uni pochi di sinonimi pà 'ssa spezia, in particulari Amaranthus graecizans, Amaranthus paniculatus è Amaranthus pubescens.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Amaranthus albus hè cunsidaratu com'è una gattiva arba nucibuli in numarosi culturi, chì pò fà cuncurrenza à i pianti cultivati è riducia i rindimenti agriculi. A so crescita rapita è a so capacità à pruducia numarosi graneddi cuntribuiscini à a so prupagazioni rapita. Par 'ssa raghjoni, misuri di cuntrollu sò à spessu missi in piazza par limità a so prisenza in i campi è i giardini.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]