Alyssum alyssoides

À prupositu di Wikipedia
Alyssum alyssoides
Alyssum alyssoides
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Brassicales
Famiglia Brassicaceae
Genaru Alyssum
Nomu binuminali
Alyssum alyssoides
Carl Linnaeus, 1753

Alyssum alyssoides hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Brassicaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Alyssum alyssoides hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Brassicaceae. Si caratterizeghja da i piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I casci sò alterni, liniari à spatulées, incù bordi intrei. I fiora sò chjuchi, di culori giaddu vivu, ragruppati in gaspi densi in cima à i piccioli. I pitali sò attundati è appena scuddati à a so estremità. I frutti sò siliquetti liniari, cuntinendu picculi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Alyssum alyssoides hè urighjinaria d'Auropa, induva edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni mediterranii, ma hè ancu prisenti in altri parti di l'Auropa, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia è in Grecia. 'Ssa pianta cresci di regula in ambienti asciutti è pitricosi, tali i pratulini secchi, i penditi rucciosi è i bordi di stradeddi.

Alyssum alyssoides hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Alyssum alyssoides hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, tali Alyssum calycinum, Alyssum montanum è Alyssum pyrenaicum. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu par disignà pupulazioni spicifichi di 'ssa pianta, ma i studii tassunomichi ricenti ani musciatu ch'eddi erani ragruppati in tuttu sottu u nomu di Alyssum alyssoides.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Alyssum alyssoides hè una pianta rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Hè adattata à cundizioni ambiintali difficiuli è pò sopravviva in ambienti disturbati. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]