Althaea hirsuta

À prupositu di Wikipedia
Althaea hirsuta
Althaea hirsuta
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Malvales
Famiglia Malvaceae
Genaru Althaea
Nomu binuminali
Althaea hirsuta
Carl Linnaeus, 1753

Althaea hirsuta hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Malvaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Althaea hirsuta hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Malvaceae. Si distingui pà i so piccioli ritti, aghjunghjendu di regula un'altezza da 30 à 80 centimi. I casci sò alterni, palmati è cuparti à pela rozi, da induva u so nomu spicificu hirsuta. I fiora di 'ssa spezia sò di culori rusulinu pallidu à malvu è sò ragruppati in infiuriscenzi asciddari. Ogni fiori pussedi cinqui pitali è numarosi stamini. I frutti sò capsuli cuntinendu picculi graneddi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

L'Althaea hirsuta hè urighjinaria d'Auropa, induva edda hè prisenti in numarosi paesi tali a Francia, l'Alimagna, l'Italia, a Spagna è u Regnu Unitu. Hè ancu prisenti in Asia, in particulari in Turchia è in Iranu. 'Ssa pianta prifirisci l'ambienti umiti, tali i pratulini, i paduli è i bordi di corsi d'acqua. Pò ancu essa truvata in i zoni disturbati, tali i bordi di stradona è i tarreni abbandunati.

Althaea hirsuta hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

L'Althaea hirsuta hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Althaea, chì ragruppa parechji spezii di pianti arbacei. Certi sinonimi di 'ssa spezia sò Althaea setosa è Althaea villosa.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

LAlthaea hirsuta hè una spezia rilativamenti cumuna è ùn hè micca cunsidarata com'è essendu in priculu d'estinzioni. Eppuri, com'è numarosi pianti salvatichi, pò essa minacciata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni umiti è i pratulini induva 'ssa pianta si sviluppa cù u fini di garantiscia a so sopravvivenza à longu andà. Misuri di cunsirvazioni, tali a criazioni di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di a biudiversità, sò escinziali par assicurà a prisirvazioni di lAlthaea hirsuta è di u so ecusistema.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]