Alchemilla alpina
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Alchemilla alpina | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Plantae | ||||
| Divisioni | Tracheophyta | ||||
| Sottudivisioni | Spermatophytes | ||||
| Ordini | Rosales | ||||
| Famiglia | Rosaceae | ||||
| Genaru | Alchemilla | ||||
| Nomu binuminali | |||||
| Alchemilla alpina Carl Linnaeus, 1753 | |||||
Alchemilla alpina hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Rosaceae.
Discrizzioni
[mudificà | edità a fonte]Alchemilla alpina hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Rosaceae. Si distingui da i so casci verdi à forma di rusetta, chì sò prufundamenti lubati è appena piluti. I casci sò di regula di piccula taglia, misurendu à l'incirca 2 à 5 centimi di lunghezza. I piccioli fiurali emerghjini di a rusetta di casci è portani fiurareddi virdicci.
Ripartizioni
[mudificà | edità a fonte]Alchemilla alpina hè una spezia endemica di i righjoni muntosi d'Auropa. Omu a trova par u più in l'Alpi, i Pirenei, i Carpazi è i muntagni di i Balcani. 'Ssa pianta prifirisci l'ambienti umiti, tali i pratulini alpini, i penditi rucciosi è i turbieri. Hè à spessu assuciata à altri pianti di muntagna, tali i scinziani è l'edelweiss.
Tassunumia
[mudificà | edità a fonte]Alchemilla alpina hè ancu cunnisciuta sottu à u nomu scentificu Alchemilla pentaphyllea subsp. alpina. Hè stata discritta pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl Linnaeus in u 1753. 'Ssa spezia hè strittamenti liata à Alchemilla pentaphyllea, ma si distingui da i so fogli più chjuchi è a so prifarenza par l'ambienti alpini.
Cunsirvazioni
[mudificà | edità a fonte]Alchemilla alpina hè cunsidarata com'è una spezia vulnerevuli par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali. I cambiamenti climatichi, l'urbanisazioni è u sfruttamentu agriculu ani caghjunatu una diminuzioni di a so pupulazioni in numarosi righjoni. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii pà pruteghja 'ssa pianta schersa è prisirvà a so diversità genetica. Certi zoni induva edda hè prisenti sò disignati com'è siti Natura 2000, uffrendu una prutizzioni ligali à 'ssa spezia è à u so ambienti.
Rifarimenti
[mudificà | edità a fonte]- Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Alchemilla alpina annantu à Wikimedia Commons.