Ajuga pyramidalis

À prupositu di Wikipedia
Ajuga pyramidalis
Ajuga pyramidalis
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisione Tracheophyta
Sottudivisione Spermatophytes
Ordine Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Generu Ajuga
Nome binuminale
Ajuga pyramidalis
Christian Daniel von Schreber, 1774

Ajuga pyramidalis hè una pianta chì face parte di a famiglia di e Lamiaceae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Ajuga pyramidalis hè una pianta erbacea vivace appartinendu à a famiglia di e Lamiaceae. Si distingue da i so piccioli ritti è e so foglie opposte, ovale è appena dentate. E casce sò d'un verde vivu è misuranu di regula trà 2 è 5 centimi di longu. I fiori di l'Ajuga pyramidalis sò ragruppate in spighe densi è conichi, da induve u so nome piramidale. Sò di culore turchinu o viulinu vivu è appariscenu di veranu.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

Ajuga pyramidalis hè originaria d'Europa, induve ella hè prisente in parechji paesi tali a Francia, a Spagna, l'Italia, l'Alimagna è a Svizzera. Omu a trova per u più in e pratuline, l'arici di fureste è e pendite rucciose. 'Ssa pianta priferisce e terre belli assiccati è appena acide.

Ajuga pyramidalis hè prisente in Corsica.[1]

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

Ajuga pyramidalis hè stata discritta per a prima volta da u botanistu svedese Carl von Linné in 1753 in a so opera Species Plantarum. Hà ancu stata cunnisciuta sottu à u nome scentificu Ajuga pyramidalis var. pyramidalis. Eppuru, i studii tassunomiche più ricente anu sugiritu ch'è 'ssa varietà duveria esse cunsiderata cum'è una spezia distinta, è micca cum'è una varietà di l'Ajuga pyramidalis. Per via di cunsequenza, hè avà di regula accittata sottu à u nome Ajuga pyramidalis.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Ajuga pyramidalis hè una pianta abbastanza cumuna in a so area di ripartizione naturale. Eppuru, certe pupulazione ponu esse minacciate da a distruzzione di u so ambiente duvuta à l'urbanisazione è à l'agricultura intensiva. Misure di cunsirvazione, tale a prutezzione di e zone naturale induve si trova, sò necessarie per prisirvà 'ssa spezia. Di più, a racolta eccessiva di 'ssa pianta à fine ornamentale pò ancu custituisce una minaccia per a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]