Ajuga chamaepitys

À prupositu di Wikipedia
Ajuga chamaepitys
Ajuga chamaepitys
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Lamiales
Famiglia Lamiaceae
Genaru Ajuga
Nomu binuminali
Ajuga chamaepitys
Johann Christian Daniel von Schreber, 1774

Ajuga chamaepitys hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Lamiaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Ajuga chamaepitys hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Lamiaceae. Si caratterizeghja da un picciolu rittu, aghjunghjendu di regula un'altezza da 10 à 30 centimi. I casci sò upposti, uvali è appena pruvisti di denti annantu à i lati. I fiora, di culori giaddu vivu, sò ragruppati in spighi densi in cima à u picciolu. A pianta sgaghja un adori arumaticu aggradevuli.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Ajuga chamaepitys hè urighjinaria d'Auropa, induva edda hè prisenti in parechji paesi, in particulari in Francia, in iSpagna, in Italia è in Grecia. Omu a trova par u più in i pratulini secchi, i landi è i prata calcarii. 'Ssa pianta affizziuneghja i terri beddi assiccati è assuliati.

Ajuga chamaepitys hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Teucrium chamaedrys hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più par via di graneddi. A fiuritura hà locu da ghjunghju à sittembri, è i fiora producini una grandi quantità di nettaru, attirendu cusì l'abbi è i sbarabattuli. I graneddi sò spargugliati da u ventu o da l'animali. 'Ssa spezia hè bè adatta à i cundizioni mediterranii, incù una tullaranza à a sicchina è una resistenza à i timperaturi elevati.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Ajuga chamaepitys hè stata discritta par a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in u 1753, in a so opara Species Plantarum. Hè ancu cunnisciuta sottu à i sinonimi siguenti : Teucrium chamaepitys, Ajuga chamaepitys var. chamaepitys è Ajuga chamaepitys var. pyrenaica.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Ajuga chamaepitys hè una pianta chì pò essa cunsidarata com'è vulnerevuli in certi righjoni di a so aria di ripartizioni. Par causa di a distruzzioni di u so ambienti naturali, in particulari da l'urbanisazioni è l'agricultura intinsiva, a so pupulazioni hè calata in certi zoni. Di più, a cugliera eccessiva di 'ssa pianta pà i so prubità midicinali hà ancu cuntribuitu à a so rarifazioni. Cù u fini di prisirvà 'ssa spezia, misuri di cunsirvazioni tali a prutizzioni di u so ambienti è a sinsibilisazioni di u publicu à a so impurtanza sò nicissarii.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]