Aeshna mixta

À prupositu di Wikipedia
Aeshna mixta
Aeshna mixta
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Arthropoda
Classa Insecta
Ordine Odonata
Famiglia Aeshnidae
Generu Aeshna
Nome binuminale
Aeshna mixta
Pierre André Latreille, 1805

Aeshna mixta hè una spezia di filangrocca chì face parte di a famiglia di l'Aeshnidae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

Aeshna mixta hè una spezia d'insettu appartinendu à l'ordine di l'odunati è à a famiglia di l'Aeshnidae. Hè una grande filangrocca, misurendu di media trà 6 è 7 centimi di lunghezza. U so corpu hè fine è lungarinu, di culore brunicciu à negricciu, incù marche gialle annantu à l'addome. E so ale sò trasparente, incù nervature brunicce.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

L'Aeshna mixta hè largamente sparta in Europa, nordu di a penisula iberica insin'à Scandinavia. Omu a trova ancu in Asia, in particulare in Siberia è in China. 'Ssa spezia priferisce l'ambienti umiti tali i paduli, i stagni è e vadine à debule ghjettu d'acqua.

Aeshna mixta hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

A filangrocca Aeshna mixta hè un insettu predatore, nutriscendu si per u più d'altri insetti tali e zinzale, e mosche è e farfalle. Caccighjeghja in bulu, catturendu e so prede incù e so zampe da davanti è divurendu li prestu. L'adulti sò attivi mentre a ghjurnata è si riposanu di notte, appullendu si annantu à i piccioli di piante o i rami d'arburi.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

L'Aeshna mixta hè stata discritta per a prima volta da l'entomologu tedescu Johann Wilhelm Meigen in u 1822. 'Ssa spezia appartene à u generu Aeshna, chì ragruppa numerose altre spezie di filangrocche.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

L'Aeshna mixta hè una spezia relativamente cumuna è ùn hè micca cunsiderata cum'è essendu in priculu. Eppuru, cum'è numerosi insetti, pò esse affittata da a distruzzione di u so ambiente naturale, in particulare per causa di l'urbanisazione è di l'inguinamentu di l'acque. Hè dunque impurtante di prisirvà e zone umite induv'ella riseda cù u fine di garantisce a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Berquier C. & Andrei-Ruiz M.-C., Lista Rossa regiunale di e Filangrocche di Corsica, Uffiziu di l'Ambiente di a Corsica, 2017.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Berquier & Andrei-Ruiz (2017).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]