Adrone

À prupositu di Wikipedia

In fisica di e particule, un adrone (grecu ἁδρός, chì significheghja robustu, zeppu) hè una particula subatomica cumposita custituita da dui quark o più mantenuti inseme da l'interazzione forte.[1] Sò analoghi à e molecule chì sò mantenute inseme da a forza elettrica. A maiò parte di a massa di a materia ordinaria pruvene da dui adroni : u prutone è u neutrone. A maiò parte di a massa di i prutoni è di i neutroni hè à u so tornu duvuta à l'energia di lega di i quark chì i cumponenu, per causa di a forza forte. L'adroni sò classificati in duie grande famiglie : i barioni, custituiti da un numeru disparu di quark (di solitu trè quark) è i mesoni, custituiti da un numeru paru di quark (di solitu dui quark : un quark è un antiquark). I prutoni è i neutroni (chì custituiscenu a maiuranza di a massa di un atomu) sò esempii di barioni. I pedini sò un esempiu di mesone. Adroni esotichi, cuntinendu più di trè quark di valenza, sò stati scuperti sti pochi anni. Un statu di tetraquark (un mesone esoticu), numinatu Z(4430), hè stata scupertu in u 2007 da a cullaburazione Bella è cunfirmatu cum'è una risunanza in u 2014 da a cullaburazione LHCb. Dui stati di pentaquark (barioni esotichi), numinati P+
c
(4380)
è P+
c
(4450)
, sò stati scuperti in u 2015 da a cullaburazione LHCb. Esistenu parechji altri candidati adroni esotichi è altre cumbinazione di quark di culore è di singulettu chì ponu ancu esiste. Guasi tutti l'adroni è antiadroni liberi (vale à dì isulati è micca ligati à un nucleu atomicu) sò cunsiderati cum'è instabili è finiscenu per disintegrà si in altre particule. A sola eccezzione pussibile cunnisciuta hè quella di i prutoni liberi, chì parenu esse stabili o, almenu, chì mettenu un tempu lunghissimu à disintegrà si (di circa 1034+ anni). À titulu di cumparazione, i neutroni liberi sò a particula instabile à a durata di vita a più longa è si disintegranu incù una mezavita di circa 879 seconde. In modu sperimentale, a fisica adronica hè studiata fendu entre in inticciu adroni, per indettu prutoni, trà di elli o incù i nuclei d'elementi densi è grevi, cum'è u piombu o l'oru, è individuendu i pisticciuli in e piosse di particule produtte. Un prucessu simile si produce in ambiente naturale, in l'estrema alta atmusfera, induve i muoni è i mesoni tali i pedini sò produtti da l'inticci di i raghji cosmichi incù e particule di gasu rareficatu in l'alta atmusfera.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.