Acula

À prupositu di Wikipedia
L'acula cumuna
Aquila chrysaetos
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Accipitriformes
Famiglia Accipitridae
Generu Aquila
Nome binuminale
Aquila chrysaetos
Carl Linnaeus, 1758

L' acula reale (Aquila chrysaetos) hè una spezia d'acula chì face parte di a famiglia di l'Accipitridae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

L'acula cumuna hè un rapace maistosu, appartinendu à a famiglia di l'Accipitridae. Hè u più grande acula di e zone timperate di l'emisferu settentriunale è una di i più largamente distribuiti à u mondu. A so taglia varieghja da 70 à 84 cm di lunghezza per una largura pudendu aghjunghje 2,3 m. U so piumaghju hè brunu scuru riccamente nuancé, qualchì volta tintu di rossu, incù una tacca durata caratteristica à a tesa. I ghjovani inarbureghjanu un piumaghju brunu più chjaru, incù l'estremità di l'ale chjare è una fascia bianca distintiva à a coda.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

L'acula cumuna pussede un'area di ripartizione immensa, stindendu si da l'Eurasia è di l'Africa Nordu insin'à l'America suprana. Omu u trova in numerosi ambienti muntosi, cumpresu e fureste, e steppe, e pratuline è i deserti.

Aquila chrysaetos hè prisente è arrighjunata in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

L'acula reale hè un predatore trimente, supranendu l'ecusistema aeriu di u so territoriu. A so vista trimenda li permette di sceglie e prede in pianu dapoi chilomitri d'altitudine, è e so grande artigli è u so bizzicu putente li cunferiscenu una forza di caccia divastatrice. U so rigimu alimintare hè variu, cumpostu per u più di mammiferi di taglia media tali e levre è e volpe, ma pò dinù catturà rettili, acelli è pesci.

A riproduzione di l'acula reale hè munogama è sulitaria. Custruisce u so nidu impunente, à spessu riimprudatu mentre parechji anni, sopra à scugliere o arburi bè aggrundati. A femina dipone di regula 1 à 3 ovi, frà i quali solu unu o dui aghjunghjeranu l'età adultu. I parenti furniscenu una cura vigilante à e so pruginiture sinu à u so spiccà di bulu, l'insignendu e tecniche di caccia è di sopravvivenza.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

L'acula cumuna (Aquila chrysaetos) hè a spezia tipica di u generu Aquila. Parechje sottuspezie sò ricunnusciute, frà e quale Aquila chrysaetos chrysaetos prisente in Europa è una sottuspezia nordamericana, Aquila chrysaetos canadensis. Un anzianu sinonimu usatu per designà l'acula reale hè Hieraëtus chrysaetos.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

Benchì l'acula cumuna ùn sia micca cunsideratu cum'è glubalmente minacciatu, e so pupulazione anu calatu in certe rigione per causa di fattori tali a distruzzione di u so ambiente, l'avvilenamentu, l'inticciu incù linie elettriche è u disturbu caghjunatu da l'attività umane. I sforzi di cunsirvazione sò in corsu per pruteghje è risturà e pupulazione d'acule reale, incù misure tale a criazione di zone prutette, a sensibilisazione di u publicu è a ricerca visendu à capisce megliu e minacce à e quale elle sò cunfruntati.

Com'è tutte i rapaci, l'acula hè prutetta da a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]