Achillea maritima

À prupositu di Wikipedia
Achillea maritima
Achillea maritima
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Asterales
Famiglia Asteraceae
Genaru Achillea
Nomu binuminali
Achillea maritima
(L.) Ehrend. & Y.P.Guo, 2005d

Achillea maritima hè una pianta chì faci parti di a famiglia di l'Asteraceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Achillea maritima, ancu cunnisciuta sottu à u nomu cumunu di achillea marittima, hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Asteraceae. Si distingui da i so fogli arghjintati è i so fiora bianchi o rusulini ragruppati in infiuriscenzi à forma di curimbi. 'Ssa spezia pò aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. I casci sò pinnati, frastagliati in sigmenti liniari è sò ricuparti di un prima pelu arghjintinu, ciò chì li cunfarisci un aspettu viddutatu. I fiora, inquantu ad eddi, sò chjuchi è disposti in capulini.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Achillea maritima hè una pianta endemica di i righjoni custieri di l'Auropa, di l'Asia uccidentali è di l'Africa subrana. Omu a ritrova par u più u longu di i costi di u mari mari Tarraniu, di l'Atlanticu è di u mari Neru. Cresci in ambienti varii tali i duni di rena, i scuglieri custieri, i pratulini saliti è i zoni rucciosi. 'Ssa pianta hè bè adatta à i cundizioni marittimi, ciò chì spiega a so prisenza in 'ssi ambienti custieri.

Achillea maritima hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Achillea maritima hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Eppuri, hè ancu cunnisciuta sottu à altri sinonimi, in particulari Achillea tomentosa, Achillea ligustica è Achillea biebersteinii. 'Ssi noma sò stati apradati in u passatu pà disignà varianti rigiunali o sottuspezii di l'achillea marittima.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Achillea maritima hè cunsidarata com'è una pianta rilativamenti cumuna in a so aria di ripartizioni. Eppuri, certi pupulazioni poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali caghjunata da l'urbanisazioni, l'agricultura intinsiva è u turisimu custieri. Misuri di cunsirvazioni sò nicissarii par prisirvà 'ssa spezia è pruteghja i so ambienti fragili. A missa in piazza di riservi naturali è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di a prisirvazioni di a biudiversità custieri sò azzioni escinziali pà assicurà a sopravvivenza di l'achillea marittima è d'altri spezii assuciati à 'ssi ecusistemi unichi.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]