Acacia myrtifolia

À prupositu di Wikipedia
Acacia myrtifolia
Acacia myrtifolia
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Acacia
Nomu binuminali
Acacia myrtifolia
Heinrich Friedrich, 1822

Acacia myrtifolia hè un arbustu chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Acacia myrtifolia hè un arbustu à fogli parsistenti appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Pò aghjunghja un'altezza da 2 à 5 metri ed hà una crescita rapita. I casci sò verdi scuru, stretti è lungarini, misurendu circa 5 à 10 cm di lunghezza è 0,5 à 1 cm di larghezza. I fiora sò giaddi è appariscini in gaspi da 2 à 6 cm di lunghezza. I frutti sò vaini piani è lungarini, misurendu à l'incirca 5 à 10 cm di lunghezza è 1 à 1,5 cm di larghezza.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Acacia myrtifolia hè urighjinariu d'Australia, induva eddu cresci in i righjoni custieri di u sudestu di l'Australia. Hè statu intraduttu in altri righjoni di u mondu, in particulari in Africa suttana, in Nova Zilanda è in California.

Acacia myrtifolia hè prisenti in Corsica.[1]

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Acacia myrtifolia hè statu discrittu par a prima volta da u butanistu francesu Jacques Labillardière in u 1805. Hè statu classificatu in u genaru Acacia insin'à u 2005, data à a quali u genaru hè stata divisu in parechji genari distinti. Acacia myrtifolia hè statu trasfiritu in u genaru Racosperma, ma in u 2017, hè stata riclassatu in u genaru Acacia.

Sinonimi : - Acassià myrtifolia var. myrtifolia - Acassià myrtifolia var. leptophylla - Acassià myrtifolia var. platyphylla

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Acassià myrtifolia hè cunsidaratu com'è una spezia à priaccupazioni minori siont'è a lista rossa di l'Unioni internaziunali pà a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'è eddu sii cunsidaratu com'è una spezia invadenti in certi righjoni, hè ancu usatu com'è pianta urnamintali è par a stabilisazioni di i terri. Eppuri, a perdita d'ambienti divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura pò minaccià i pupulazioni naturali di 'ssa spezia.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]