Passer hispaniolensis

À prupositu di Wikipedia
U passeru spagnolu
Passer hispaniolensis
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Passeridae
Generu Passer
Nome binuminale
Passer hispaniolensis
Coenraad Jacob Temminck, 1820

U passeru spagnolu (Passer hispaniolensis) hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di i Passeridae.

Descrizzione[mudificà | edità a fonte]

U passeru spagnolu hè un picculu acellu appartinendu à a famiglia di i Passeridae. Misura circa 14 centimi di lunghezza è pesa trà 20 è 30 grammi. U so piumaghju hè per u più brunu incù tacche nere annantu à l'ale è una fascia nera annantu à u bavellu. I masci anu una calotta nera distinta in capu, mentre ch'è e femine anu una calotta bruniccia.

Ripartizione[mudificà | edità a fonte]

U passeru spagnolu hè originariu di a penisula iberica, isule Baleare è rigione custiere da u nordu di l'Africa. À u filu di u tempu, s'hè dinù spartu in altre parte di l'Europa, in particulare in Francia, in Italia è in Alimagna. Omu u trova dinù in certi rigione d'Asia, tale a Turchia è l'Iranu.

Passer hispaniolensis hè prisente in Corsica.[1]

Biolugia[mudificà | edità a fonte]

U passeru spagnolu hè un acellu suciale chì campa in culonie. Si ciba per u più di granelli, di frutti è d'insetti. Custruisce u so nidu in cavità, cum'è tufoni d'arburi o i caravoni in i bastimenti. A femina dipone di regula trà 4 è 6 ovi, ch'ella cova durante circa duie simane. I ghjovani chettanu u nidu dopu à circa trè simane.

Tassonumia[mudificà | edità a fonte]

U nome scentificu di u passeru spagnolu hè Passer hispaniolensis. Hè dinù cunnisciutu sottu à i sinonimi seguenti : Passà domesticus hispaniolensis, Passà hispaniolensis hispaniolensis è Passà hispaniolensis transcaspicus.

Cunsirvazione[mudificà | edità a fonte]

U passeru spagnolu hè una spezia cumuna è largamente sparta. Eppuru, certe pupulazione anu cunnisciutu una calata per causa di a distruzzione di u so ambiente naturale è di a cuncurrenza incù altre spezie introdutte. Malgradu quessa, ùn hè micca cunsideratu cum'è una spezia in priculu è hè classificatu cum'è di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). E misure di cunsirvazione sò però necessarie per prisirvà e pupulazione lucale è mantene a diversità di l'ecusistemi induv'ellu campa.

Riferimenti[mudificà | edità a fonte]

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • J.-C. Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. Thibault & Bonaccorsi (1999), Thibault (2006).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]