Cile

À prupositu di Wikipedia
Ripublica di u Cile
República de Chile
Mottu: Por la razón o la fuerza
(Per a ragiò o a forza)

Lingue ufficiali spagnolu
Capitale Santiago di u Cile  (5.614.000 ab. / 2017)
Pulitica
Forma di guvernu Republica presidenziale
Presidente Gabriel Boric
Capo di governo
Indipendenza da a Spagna in u 1818


Superficia
Tutale 755.276 km²
Acque 1,07 % %
Pupulazione
Tutale 19.212.000 ab.
Densità 25 ab./km²
Geografia
Cuntinente America di u Sudu
Fusu orariu {{{orario}}}
Ecunumia
Muneta Peso cilenu


Energia {{{energia}}}  kW/ab.
Varie
Duminiu internet .cl
Indicativu telefonicu +56
Siglu autom. {{{targa}}}
Innu Himno Nacional de Chile
Festa naziunale 18 è 19 di sittembre
{{{note}}}
WikiLettera
WikiLettera

'Ssu artìculu hè in custruzzione. Pudete cuntribuisce à a so redazzione.

U Cile hè un statu di l'America suttana. A capitale hè Santiago. A populazione di u paese hè di 19 600 000 abitanti (in 2022). Hè u più longu paese di u mondu, cù 4 200 km trà u nordu è u sudu. Ci sò parechji paisaghji è clima sfarenti trà e regioni. Ci sò due tarritorii isulani administrati da u Cile : l'isula di Pasqua è l'arcipelagu Juan Fernandez. U Cile rivindica ancu 1 250 000 km² di l'Antarticu. Cù questi tarritorii administrati o rivindicati, u Cile hè un paese "prisente" nantu à trè cuntinenti : America meridiunale, Uceania è Antarticu.

Giugraffia[mudificà | edità a fonte]

Trà u nordu è u sudu di u paese, ci sò 4 200 km. A larghezza di u Cile hè di 350 km (media) trà u livanti è u punenti. U Cile sparte fruntiere cù a Bolivia, l'Argentina è u Perù. U paese hè isulatu da l'altri paesi di u cuntinente da a curdigliera di l'Andi à u livanti, da u disertu di l'Atacama à u nordu è da l'ucenau Pacificu à u punenti. Cù l'Ecuador, hè u solu paese di Sudamerica chì ùn hà micca cunfini cù u Brasile.

Rilievu[mudificà | edità a fonte]

Ojos del Salado

U Cile hè un paese muntagnosu. A maiò parte di u paese hè attraversata da catene muntagnose. A curdigliera di l'Andi hè a principale catena, situata à u livanti. Ci sò parechji monti è vulcani à un altitudine di più di 6.000 metri. A curdigliera di l'Andi hè a sicunda più alta catena muntagnosa di u mondu, dopu à l'Himalaia. U più altu montu di u paese hè l’Ojos del Salado, un vulcanu situatu à u nordu. Hè ancu u più altu vulcanu attivu di a pianeta. Trà l'Andi è u Pacificu, ci hè ancu un altra catena muntagnosa, più chjucca : a curdigliera di a Costa. Trà e due catene, ci sò dunque perechji piattoni (o piani), prupizii per a cultura di a vigna.

Terramoti[mudificà | edità a fonte]

Cù a so situazione giugraffica, u Cile cunnosce rigularmeinte terramoti. U più importante terramotu registratu fù in u paese di Valdivia u 22 di maghju 1960, cù una magnitude di 9,5. Fù u più viulente terramotu registratu di a storia.

Biodiversità[mudificà | edità a fonte]

Araucania, Cile

U Cile pussede un ecosistema cù parechje spezie (piante è animali) endemiche. A biodiversità cilena hè prutetta da u restu di u mondu da barriere naturali cumè a curdigliera di l'Andi, l'uceanu Pacificu, ò ancu u disertu di l'Atacama. U sudu di u paese, cù u so clima è a so umidità, hè riccu in varietà di spezie vegetali. Ci sò ancu parechji fiumi è corsi d'acqua in 'ste regione. U nome scientificu chilensis ò chilense hè specificu à i nomi di spezie endemiche cilene. Ci hè una spezia di palma urighjinaria da u Cile, a palma cilena (Jubaea chilensis). Hè nativa di u centru di u paese, trà a regione metropolitana è a regione di Valparaiso. L'Araucaria hè una spezia prisente in Cile, cù una sottuspezia endemica di u sudu di u paese, l'Araucaria cilena (Araucaria araucana), nativa di a regione di l'Araucania.

Clima[mudificà | edità a fonte]

Ci sò parechji clima sfarenti trà e regioni di u paese. A u nordu, in u disertu di l'Atacama, u clima hè aridu è diserticu. In qualchì lochi di stu disertu, ùn hà piossu dapoi più di 80 anni. L'Atacama hè u disertu u più seccu è aridu di u mondu, ma micca u più caldu. Per via di l'altitudine di u desertu è di l'influenza marina, e timperature sò scarsaméinti superiore à 30°C à l'ombra, ma i raggii UV sò forti è priculosi. Intornu à a regione metropolitana, u clima hè mediterraniu. L'inverni sò dulce è ùmidi, l'istati caldi è secchi. In u sudu di u paese, u clima hè più frettu è ùmidu. Malgradu à a latitudine, nantu à a costa in u sudu di u paese, e timperature sò scarsameinti inferiore à -10°C. A Puerto Williams, a cità a più meridionale di u mondu, a timperatura media hè di 2°C in invernu (-1°C a notte ; 4°C u ghjornu). Cù l'altitudine, ind'a muntagna, e timperature ponu esse nigative è frette, sopratuttu à u sudu.

Un trenu in u disertu di l'Atacama

U clima cilenu hè influanzatu da u finomenu climaticu d'El Niño o di La Niña.

Rapportu climaticu di parechje cità di u Cile
Arica Isula di Pasqua Santiago Valdivia Punta Arenas
Clima diserticu Clima subtropicale Clima mediterraniu Clima uceanicu Clima subarticu

Dimugraffia[mudificà | edità a fonte]

A populazione di u Cile hè di 19.212.000 abitanti in u 2021, incù una densità di 25 ab./km².

Storia[mudificà | edità a fonte]

Ecunumia[mudificà | edità a fonte]

Pulitica[mudificà | edità a fonte]

U Cile hè una ripublica presidenziale. L'attuale presidente di a ripublica hè Gabriel Boric, elettu in u 2022. U presidente hè elettu per un mandatu di 4 anni. A Custituzione attuale di u Cile hè a Custituzione di 1980, criata durante a dittatura militare d'Augusto Pinochet. Ci sò stati 6 presidenti dapoi a fine di a dittatura militare.

Ci sò 16 regione in u paese. A capitale, Santiago, hè situata in a regione metropolitana. L'isula di Pasqua hè administrata da a regione di Valparaiso.

Da vede dinò[mudificà | edità a fonte]