Vultisgatori
I Vultisgiatori Corsi era un battaglione creatu à u principiu di u seculu XIX in Corsica per luttà contru à u banditismu.
Origine è cuntestu storicu
[mudificà | edità a fonte]À u principiu di u XIXu seculu, a Corsica era straziata da una crescita trimente di u banditismu. L'assenza d'un sistema ghjudiziariu efficace è a debule prisenza di a forza publica permettia à i banditi d'agisce cun impunità, à spessu sustenuti o tullerati da e cumunità paesane. In 1822, l’isula cuntava più di 190 omicidii o prove d’omicidiu à l'annu, cun un numeru stimatu trà 400 è 500 banditi, di i quali 360 classificati cum'è contumax.
À risponde à sta crisa, u guvernu francese decise di mette in piazza una forza spicializata, urganizata ma adatta à u terrenu è à e particularità culturale di l'isula.
Creazione di u battaglione
[mudificà | edità a fonte]Per via di a schersa efficacità di a gendarmeria, l'Ordinanza reale datata di u 6 nuvembre 1822 fundava u Battaglione di i Vultisgiatori Corsi. Avia per scopu di rinfurzà u cuntrollu di u territoriu, cù una struttura militare, ma cumposta esclusivamente da Corsi.
Stu battaglione era pensatu cum'è una forza ausiliare à a gendarmeria, cun un effettivu teoricu di 421 omi, divisi in quattru cumpagnie. A scelta di solu elementi nativi era una strategia pulitica è tattica: i Corsi cunniscianu megliu u terrenu, a lingua è e dinamiche di u [[banditismu.
Funzione è missione
[mudificà | edità a fonte]U rollu principale di i Vultisgiatori era di pattuglià e muntagne, stà in imbuscata, è dà a caccia à i banditi in lochi chì l'armata regulare o a gendarmeria ci avianu difficultà à ghjunghje. Fendu parte di l’infanteria leggera, avianu una mubilità impurtante, è un sensu di l’adattazione à l’ambiente muntagnolu è campagnolu corsu.
E missione eranu spessu periculose: 14 vultisgiatori persenu a vita durante u serviziu. A so azzione era in generale appreziata da l’autorità, ma qualchì volta criticata da e pupulazione per via di u so rigore.
Equipaggiamentu
[mudificà | edità a fonte]L'equipaggiamentu di i Vultisgiatori Corsi era simile à quellu di l'infanteria leggera di l'epica, cù qualchì adattazione:
- Fucile à doppiu cannone, annantu à u mudellu di u fucile di caccia.
- Sciabula corta.
- Zaniu di pelle per munizione.
- Carniera per e razione.
- Mantellu leggeru per a bivacca in muntagna.
Tuttu era pensatu per arrecà rapidità, forza è resistenza in ambienti muntagnoli è ostili.
Uniforme
[mudificà | edità a fonte]L'uniforme di i Vultisgiatori era una cumbinazione trà quella di a gendarmeria è di l'infanteria leggera:
- Ghjacchetta scura (turchina o grisgia).
- Pantaloni stretti turchini.
- Giberna incù segni distintivi.
- Cappellu sciaccò, à visiera alta, cun simboli di cumpagnia.
Era una tenuta sobria ma efficace, cuncepita per permette manuvrabilità è cunfusione minima incù e truppe regulare.
Particularità amministrative
[mudificà | edità a fonte]Da u puntu di vista amministrativu, i Vultisgiatori dipendianu da u Ministeru di a Guerra per l'addestramentu è u statutu è da l'Amministrazione civile (Prefetti, Magistrati) per l’usu operativu.
Sta doppia ierarchia era specifica à sta unità, chì si truvava trà militari è pulizzeria, tra leghje statale è cunniscenza lucale.
Eredità storica
[mudificà | edità a fonte]U Battaglione di i Vultisgiatori Corsi fù scioltu in u 1850, dopu quasi trent'anni d'attività. Malgradu u so rollu storicu impurtante in a lotta contr’à u banditismu, hè oghje à spessu dimenticatu. Hè statu un sperimentu puliticu è militare d’integrazione lucale in e strutture di u Statu, è riflette a tensione persistente trà l’autorità centrale è a realtà corsa.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Pozzo di Borgo, I Vultisgiatori corsi, Archiviu 2025-03-12 at the Wayback Machine
- Force Publique, U battaglione di i Vultisgiatori corsi (1822-1850), (in francese)
- Poggiolo Over-Blog,Dui seculi fà: a criazione di i Vultisgiatori corsi, (in francese)