Vue du Vieux-Port de Bastia

Vue du Vieux-Port de Bastia hè un'opera di u pittore francese Frédéric Bourgeois de Mercey (1803-1860), fatta in u 1839. Hè sposta à u Museu di Bastia[1].
L'opera
[mudificà | edità a fonte]Si tratta d'una pittura à l'oliu fatta nant'à una tela (46,7 x 73,5 cm). Si trova in un guatru in legnu duratu. Hè stata acquista da u Museu di Bastia in u 1996[1][2].

Analisi
[mudificà | edità a fonte]
In l'anni 1820-1850 nasce l'usu di u Grand Tour : i giovani pittori facenu un giru di l'Auropa pè a so furmazione culturale è intellettuale. Hè una spezia di viaghju di studiu, nanzu di lanciassi in a vita d'adultu. Hè cusì chì l'Italia attira assai artisti inglesi è francesi. Puru s'ella ùn hè più taliana dapoi pocu, a Corsica attira unepochi di pittori. Venenu sopr'à tuttu in Bastia, vicina da a Tuscana. [3]
Hè u casu di Frédéric Bourgeois de Mercey, chì vene in Bastia in l'anni 1830. Hè un artistu chì face parechje pitture durante u so viaghju in Italia. Cusì, face una pittura di u Vechju Portu di Bastia[3].
A pittura
[mudificà | edità a fonte]L'opera di Frédéric Bourgeois de Mercey si scrive in una visione rumantica è italianizante di Bastia. Ùn hè micca un opera realista : cerca di dà un impressione, quella di un locu esoticu, luntanu di Parigi. Rapresenta un portu di pesca di u Mediterraniu, cù una luce di u meziornu. Ùn cerca micca di fà una pittura chì s'assumiglia à a realità : e muntagne chì sò à u segondu pianu ùn sò micca quelle di Bastia, ma sò ispirate da i paisaghji ch'ellu hà vistu in Italia.[3]
In sta pittura si ricunnosce bè u Vechju Portu di Bastia, cù e so case strinte, è a so marina in forma d'anfiteatru. In fine di contu, stu paisaghju ùn hè cambiatu tantu dapoi circa dui seculi. Si ricunnosce bè a chjesa di San Ghjuvà. Ma ùn hà ch'è un solu campanile, quellu di manca. A pittura hè stata fatta in u 1939. Tandu c'era solu u primu campanile, fattu in u 1810. U segondu campanile hè statu fattu in u 1864, da l'architettu bastiacciu Paul-Augustin Viale. [4]
Ci sò battellucci à vela è barche di piscadori. Si vede ghjente chì travaglia è chì discuda. Ma sta pittura ùn s'interessa tantu à l'attività di l'omi. U scopu hè di mustrà un paisaghju.
A luce hè quella di u solu chì si chjina, à l'attrachjata. I culori di a cità sò caldi (giallu, aranciu...) allora chì quelli di a muntagna sò più freddi (turchinu, malbu). L'impressione d'inseme hè quellu di calma.
Simu quì in una pittura tippica rumantica : a muntagna hè maestosa, a cità calma trà e cime è u mare, cù una luce appaciante.
Sta pittura ùn hè dunque micca una pittura realista : a forma di e muntagne hè inventata. E case di u Vechju Portu elle sò realiste è si ricunnoscenu bè. Sola a chjesa di San Ghjuvà hè cambiata, cù u segondu campanile chì hè statu aghjustatu unepochi d'anni dopu.
Infurmazione
[mudificà | edità a fonte]Numeru d'inventariu : MEC.96.7.1.1
Dimensione : 46.7 cm x 73.5 cm
Note
[mudificà | edità a fonte]- 1 2 https://pop.culture.gouv.fr/notice/joconde/03290006429
- ↑ Elisabeth Cornetto et Sylvain Gregori, Bastia, une histoire revisitée catalogue des collections permanentes exposées, Musée de la Ville de Bastia, 2011. ISBN : 9782953641325
- 1 2 3 Ariane Jurquet et Sylvain Gregori, Visioni di Bastia : images et représentations d’une ville corse, Musée de Bastia, 2010 – 127 pages, 9782953643101.
- ↑ Bastia. Le Guide, éditions du patrimoine, 9782858226979