Vai al contenuto

Urtica atrovirens

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Urticula nera)
Urtica atrovirens
L'urticula nera
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Classa Lycopodiopsida
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Rosales
Famiglia Urticaceae
Genaru Urtica
Nomu binuminali
Urtica atrovirens
Augustin-Pyramus de Candolle, 1828

L' urticula nera (Urtica atrovirens) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di l'Urticaceae.

Discrizzioni

[mudificà | edità a fonte]

L'urticula nera hè una pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di l'Urticaceae. Si distingui da i so fogli di culori verdi scuru è i so piccioli cuparti à pela fuculenti. I casci sò uvali è dintati, misurendu di regula trà 5 è 10 centimi di longu. I fiora, di piccula taglia, sò ragruppati in infiuriscenzi pindenti.

Ripartizioni

[mudificà | edità a fonte]

L'urticula nera hè urighjinaria d'Auropa, ind'edda hè largamenti sparta. Omu a trova par u più in i righjoni timparati, in particulari in Francia, in Alimagna, in Italia è in iSpagna. Cresci ancu in certi righjoni d'Asia è d'Africa subrana.

L'urticula nera hè prisenti in Corsica.[1]

L'urticula nera hè una pianta vivaci chì si prupaga par u più da i so rizomi suttarranii. Prifirisci i terri ricchi di nutrimenti è umiti, tali l'arici di furesti, i pratulini è i zoni umiti. 'Ssa pianta hè capaci à adattà si à diffarenti tipi di climi, bench'edda prifirischi i tampiraturi mudarati.

Urtica atrovirens hè ancu cunnisciuta sottu à u nomu scentificu Urtica dioica subsp. atrovirens. Hè à spessu cunsidarata com'è una sottuspezia di l'urticula dioica (Urtica dioica). Eppuri, certi fonti a classificheghjani com'è una spezia distinta. I sinonimi di Urtica atrovirens inchjudini Urtica dioica var. atrovirens è Urtica dioica f. atrovirens.

Cunsirvazioni

[mudificà | edità a fonte]

Bench'è l'urticula nera ùn sii micca cunsidarata com'è una spezia minacciata, pò essa affittata da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva. L'inguinamentu di l'acqua è l'usu eccessivu di pisticidii poni ancu nocia à a so sopravvivenza. Hè dunqua impurtanti di prisirvà i zoni induva 'ssa pianta cresci naturalamenti è di prumova a so cunsirvazioni.

Ci conta Paulu Simonpoli chì "l'urticula nera era aduprata contru à i ramatisimi : si ne coglia un mazzulettu è si pichjava induve si sentia a pena." "Ci vole à minà forte chi a pelle sia in sangue" (Niolu). (1982, p. 232).</ref>

Rifarimenti

[mudificà | edità a fonte]
  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
  • Paulu Simonpoli, E piante salvatiche - Cunniscenze è usi, 1982, Parcu Naturale di Corsica
  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]