U mali veni à cantari è si ni và à onci

U mali veni à cantari è si ni và à onci hè un pruverbiu corsu chì sprima l'idea chì u mali, a disgrazia o i difficultà ghjunghjini à spessu in grandi quantità, ma si ne vanu pianu pianu, à picculi misuri. Hè un pruverbiu tradiziunali beddu cunnisciuti di a cultura pupulari corsa.
Forma è significatu
[mudificà | edità a fonte]Testu
[mudificà | edità a fonte]U mali veni à cantari è si ni và à onci.
Traduzzioni litterali
[mudificà | edità a fonte]- cantaru (plurali cantari) designa un’unità antica di pesu, currispundenti à una mzea tonna.
- oncia (plurali onci) hè una misura assà più lighjera.
Sensu figuratu
[mudificà | edità a fonte]U pruverbiu voli dì chì i sciaguri è i guai ghjunghjini prestu è in massa, è chì u fattu di variscia è di risanà, a ripresa o u ritornu à a nurmalità si facini pianu pianu è cun difficultà.
Si pò aduprà parlendu di a malatia, di i difficultà ecunomichi, di i liti o cunflitti, di i suffrenzi murali o di i crisi cullettivi.
Cuntestu culturali
[mudificà | edità a fonte]Stu pruverbiu faci parti d'una longa tradizioni mediterranea induva i misuri di pesu servini à sprimà a sprupurzioni trà u mali è a so sparizioni. A riferenza à u cantaru è à l’oncia veni da un mondu rurali è mercantili induva i misuri antichi faciani parti di a vita cutidiana.
In Corsica, i pruverbii anu sturicamenti una funzioni murale, educativa, pratica è filosofica. Spessu trasmettini una visioni rialista di a vita, fatta di pacenzia, resistenza è accittazioni di i provi.
Pruverbii analoghi
[mudificà | edità a fonte]Parechji culturi anu espressu idei simili.
Talianu
[mudificà | edità a fonte]Il male viene a cavallo e se ne va a piedi.
- «U male vene à cavallu è si ne và à pedi.»
Lidea hè chì a disgrazia ghjunghji prestu ma sparisci pianu pianu.
Francese
[mudificà | edità a fonte]- «Le mal vient à cheval et s’en retourne à pied.»
Stu pruverbiu francesu, attistatu dapoi l’epica medievale, hè assà vicinu à a forma taliana.
Spagnolu
[mudificà | edità a fonte]El mal entra a brazadas y sale a pulgadas.
- «U mali entri à bracciati è esci à pollici.»
Quì dinò, a diffarenza trà grandi è picculu servi à mustrà a lentezza di a ripresa.
Catalanu
[mudificà | edità a fonte]El mal entra a bots i ix a gotes.
- «U mali entri à botti è esci à gocci.»
Ancu s’eddi esistini parechji varianti regiunali, u principu simbolicu hè listessu.
Intarpritazioni
[mudificà | edità a fonte]U pruverbiu corsu metti in risaltu a brutalità di u mali, a lentezza di a ricustruzzioni, a nicessità di a pacenzia, a resilienza di i cumunità rurali.
Pò ancu essa vistu cum'è una riflissioni universali nantu à a cundizioni umana.
Da veda dinò
[mudificà | edità a fonte]Bibliugrafia
[mudificà | edità a fonte]- Ghjermana de Zerbi, Pruverbii è detti corsi.
- Saveriu Paoli, A saviezza pupulare corsa.
- Jean-Baptiste Marcellesi, Studii nantu à a lingua è a fraseulugia corsa.
- Antone Mattei, Pruverbii, detti è massime corse, 1867
- Paulu Dalmas-Alfonsi, Pruverbii è detti corsi, Rivages, 2004
- Martinu Appinzapalu, A Corsica in pruverbi è detti : 1100 pruverbi è detti, 1996
- Paulu Arrighi, U libru di i detti corsi - Le livre des dictons corses, 1993
- Ghjuvan'Guidu Talamoni, Dizziunariu cummintatu di i pruverbii corsi - Dictionnaire commenté des proverbes corses, DCL, 2006