UA1

À prupositu di Wikipedia
Sizzioni cintrali di a spirienza UA1 esposta à u Museiu Microcosm di u CERN

UA1 hè unu di i spirimenti rializati à u mumentu di u prugettu Super Proton Synchrotron (SPS) di u CERN da 1981 à 1993.[1] Cù l'aiutu di i risultati di a spirienza UA2, 'ssu prugettu hà parmissu u scuparta di u busoni W è Z, una scuparta chì fù ricumpinsata da u premiu Nobel di fisica in u 1984.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Sizzioni di u rivelatori UA1 esposta à u Museiu naziunali di a scienza è di a tecnulugia Leunardu da Vinci di Milanu

L'acronimu UA disigna l' underground area di u CERN : un situ di ricerca situatu sott'è terra, fora di i dui cumplessi principali è sempri in attività in u 2011. L'UA1 hè un ditettori generalistu cumpostu da una camara à fili, d'un ditettori di muoni è di parechji calurimetri. A camara à fili cunsisti in un'assamblea cilindrica cumposta da sei camari, l'insemu misurendu 5.8 metri di longu incù 2.3 metri di diamitru custituiscendu fatta fini a più grandi di u so tempu. Inghjinirava un campu magneticu di 0.7 T è i camari erani impiuti da un mischiu d'argonu è d'etanu.

Vista interna di u ditettori

I piani di u ditettori UA1 fubbini cuncipiti in 1978 è u prugettu accittatu in u corsu di listessa annu. UA1 hà avutu un'utilità cruciali cù u fini di capiscia a tupulugia cumplessa di cullisioni da i prutoni à l'antiprutoni, chì hà parmissu a scuparta di i busoni W è Z.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.

Da veda dinò[mudificà | edità a fonte]