Tagicchistanu
U Tagicchistanu (in tagiccu : Тоҷикистон è in russiu : Таджикистан), in forma longa a ripublica di u Tagicchistanu (in tagiccu : Ҷумҳурии Тоҷикистон), hè un paesi muntosu d'Asia cintrali, senza accessu à u mari.[1] A so capitali hè Dušanbè. Hè cunfinanti di u Chirghizistanu à u nordestu, di a China à livanti, di l'Afganistanu à u sudupunenti è di l'Uzbecchistanu à punenti. Hè u solu Statu isciutu da l'anziana Asia cintrali suvietica induva a lingua duminanti ùn hè micca una lingua turcica ma iraniana, u tagiccu. I Tagicchi, chì formani u gruppu etnicu maghjuritariu (84% di a pupulazioni), appartenini à a famiglia di i populi iraniani.
Storia
[mudificà | edità a fonte]Antiquità
[mudificà | edità a fonte]In Antichità, u tarritoriu di l'attuali Tagicchistanu apparteni à i principali imperi chì si succedini trà u Mediu Urienti, l'Asia cintrali è l'India, tali a Persia achemenidi, l'imperu di Lisandru Magnu, i so succissori seleucidi, po u riamu grecubattrianu. Com'è l'Asia cintrali sana, l'influenzi culturali è riligiosi sò multiplici, trà u zuruastrisimu persianu, i culti ellinistichi, o u buddisimu vinutu da l'India o di China. À u prima seculu di a noscia ebbica, 'ssu tarritoriu hè assurbitu in l'Imperu kushan ; à u Vu seculu, hè sottu à a duminanza di i l'Eftaliti o Shvetahûna. 'Ssi nomadi sò eddi stessi rimpiazzati da gruppi turchi, prima chì l'invasioni arabi, à u VIIIa seculu, ùn caghjuneghjani a cunvirsioni di a maiò parti di a pupulazioni à l'islamu.
I Samanidi
[mudificà | edità a fonte]
L'imperu di i Samanidi fù u prima Statu persianu indipindenti à rifurmà si dopu à a cunquista di u righjonu da l'Arabi. Fundatu da Ismoïl Samani, da induva u so nomu, avia pà capitala a cità di Bukhara, in l'attuali Uzbecchistanu, è si stindia da u Kurassanu, in Iranu, à i limiti uriintali di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu. I Tagicchi cunsidareghjani stu imperu com'è a so prima struttura statali, da induva tirani u nomu di a so muneta, u somoni. A cultura tagicca, o persiana d'Asia cintrali, si sviluppò in i floridi cità di Bukhara è Samarcande. Ni tistimunieghjani i pueti Roudaki è Ferdowsi o u filosofu è sapienti Avicenna.
U Statu samanidi cascò in u 999 à l'assalti di i tribù turchi d'Asia cintrali, in particulari i Qaraccanidi. I seculi siguenti, u righjonu subisci i cunquisti di Gengis Khan è Tamerlan, po si stabilì sottu à a duminanza di u khanat di Bukara, guvirnatu da dinastii turcuuzbecchi. I muntagni tagicchi, in particulari u Pamiru, erani à spessu attravirsati da i caravani di a strada di a seta, frà i quali a spidizioni di Marco Polo. A lingua è a cultura persiani cuntinuavani di subranà i cità d'Asia cintrali malgradu a duminanza pulitica turca, cuntribuiscendu à prisirvà l'idantità etnica tagicca, com'edda si chjamava oramai i Persiani di 'ssu righjonu.
Culunisazioni russia
[mudificà | edità a fonte]A siconda mità di u XIXu seculu vidì u Tagicchistanu, incù u restu di l'Asia cintrali, entra in u quatru di u Grandi Ghjocu, a rivalità culuniali trà l'imperi russiu è britannicu. Da u 1868, i truppi russii accupavani Khodjent, a principali cità da u nordu, porta di a fertili vaddi di Fergana. A caduta di i khanat di Kokand è Bukara trà 1873 è 1876 caghjunò a culunisazioni d'un vastu tarritoriu, piazzatu sottu à prutitturatu. A cunquista fù cumpiita in u 1895 par via di l'annissioni di i principati di u Pamiru. A vaddi di u Piandj, à a limita di u Tagicchistanu è di l'Afganistanu, marcò da tandu a limita suda di l'influenza russia.

I rivuluzioni russii di 1917 caghjunàni in Asia cintrali com'è in u restu di a Russia una guerra civili firoci. A risistenza à i bulscevichi fù soprattuttu u fattu di i pupulazioni turcofoni, daretu à l'ultimu emiru di Bukara, libaratu da u prutitturatu zaristu. A risistenza basmatchi s'arradicò in l'alti vaddi muntosi è i cuddini di u Sudu, incù u cuntributu d'Ismail Enver chì perisci sopr'à locu. Parsistì tuttu u longu di l'anni 1920 è di sicuru aldilà in certi zoni rinculati, malgradu una viulenti riprissioni suvietica. Uni pochi di cintunari di migliaii di Tagicchi si rifughjàni ancu in Afganistanu.
Tagicchistanu suvieticu
[mudificà | edità a fonte]A Ripublica sucialista suvietica autunoma di u Tagicchistanu hè criata in 1924 in senu à a Ripublica sucialista suvietica d'Uzbecchistanu. Diventa a Ripublica sucialista suvietica di u Tagicchistanu, spiccata da l'Uzbecchistanu, in u 1929. A so criazioni s'iscrivi in u spartimentudi l'Asia cintrali da Joseph Stalinu in ripublichi etnichi à i fruntieri tortuosi, quandu inveci i diffarenti naziunalità, in particulari Uzbecchi è Tagicchi, campavani tocca tocca dipoi seculi è seculi in i cità o a vaddi di Fergana. I grandi cità di Samarcande è Bukara, chì erani pupulati par u più di Tagicchi, funi dati cusì à l'Uzbecchistanu, è bon parechji di i so abitanti persanofoni funi custretti à sottuscriva à a so nuvedda idantità usbecca o d'emigrà in a nova ripublica tagicca.
Com'è l'altri ripublichi d'Asia cintrali, u Tagicchistanu suvieticu fù guvirnatu da l'apparechju lucali di u Partitu cumunistu, à a testa di u quali altirnavani Tagicchi è Russii. L'immigrazioni russia versu a ripublica fù nutevuli : trà 1926 è 1959, a prupurzioni di Russii in a pupulazioni di a ripublica passò di menu di 1% à 13%. U Tagicchistanu firmò a più ripublica povara di l'Unioni, quidda induva u tassulu di risparmiu è a prupurzioni di studianti in senu à una classa d'ità erani i più debuli, tistimuniendu d'un ritardu di sviluppu eppuri nigatu da l'auturità suvietichi.
Tagicchistanu indipindenti
[mudificà | edità a fonte]A perestroika, impignata in URSS à parta da u 1985, ùn caghjuneghja scunvulghjimenti maghjori à u Tagicchistanu ch'è à parta da u 1990. À a seguita di i summossi di Dushanbè, a ripublica pruclama a so suvranità u 24 aostu 1990. U 9 sittembri 1991, u presidenti di u Parlamentu, Qadriddin Aslonov, chì avia intarditu l'attività di u Partitu cumunistu, faci pruclamà l'indipendenza, ma hè ribuccatu da u 23 sittembri da u cunsirvatori Rakhmon Nabiyev, anzianu sigritariu generali di u Partitu. I ribugli chì ni cunseguini s'intinsificheghjani dopu à l'alizzioni di Nabiyev à a presidenza u 24 nuvembri, insin'à u sviluppu d'una guerra civili trà partitanti di u guvernu postcumunistu, sustinuti da Mosca, è un'oppusizioni varia, andendu da dimucratichi liberali à gruppi islamisti, passendu pà una seria d'urganisazioni rapprisintendu certi gruppi etnichi o rigiunali. I truppi russii, in particulari vardafruntieri, participeghjani à l'affruntamenti, mentri chì i civili russii fughjini a guerra in massa è a miseria criscenti.
Da sittembri 1992, Nabiyev, catturatu da l'oppusizioni, hè custrettu à ritirà si di u ghjocu puliticu, è u presidenti di u Parlamentu, Emomali Rahmon, u rimpiazza à a testa di u paesi è di a fazzioni guvirnativa. Rahmon arreca u sustegnu di i milizii di u so righjonu nativu di Kulob, in u Sudu. A guerra si prulonga insin'à u 1997, senza chì nisciunu campu ùn parvenghi à vincia, è faci vicinu à 50000 morti. A paci, cunchjusa sottu à l'egida di i Nazioni uniti è di a Russia, cunsacra u puteri di Rahmon.
Rahmon hè rielettu presidenti in u 1999, po in u 2006, incù 99%, po 79% di i suffraghji. U presidenti Rahmon hè turratu à eleghje quattru volti senza oppusizioni riali. U principali partitu d'oppusizioni u Partitu di a rinascita islamica, hè sbanditu di a vita pulitica è qualificatu di tarruristu dapoi 2015.
A parsistenza di a guerra d'Afganistanu pesa annantu à u Tagicchistanu. Ahmed Chah Massoud, unu di i capi di a lotta contru à i talibani, assassinatu in u 2001, appartinia à l'etnia tagicca, chì custituisci più di 30% di a pupulazioni afgana. Incù L'Iranu è a Russia, u Tagicchistanu era, innanzi à u 11 sittembri 2001, unu di i principali sustegni di l'Allianza di u Nordu.
Par altru, dapoi u 2004, una basa indiana, a basa aeria di Farkhor (in), hè prisenti annantu à u tarritoriu naziunali. A Russia pussedi ancu, dapoi u 2005, a so 201esima basa militaresca vicinu à Dushanbè. Trà 5000 è 7000 suldati ci sò staziunati. A Russia aiuta ancu i vardafruntieri tagicchi à a fruntiera incù l'Afganistanu (1340 km), in particulari in a lotta contru à u trafficu di droga 14.
U 21 marzu 2009, u trattatu di Semipalatinsk istituiscendu una zona esenti d'armi nucleari in Asia cintrali hè intrutu in vigori.
U paesi ferma d'altra parti espostu à a viulenza di gruppi islamisti è à u trafficu di droga dapoi l'Afganistanu : a so puvartà l'ubbligheghja in 'ssi campi à cullaburà incù a cumunità internaziunali, l'assistenza russia ùn bastendu oramai più.
I ribugli ripigliani trà 2010 è 2012, annantu à fondu di scaramucci, imbuscati è assassinii trà diversi gruppi armati (islamisti o milizii rigiunali) è i truppi guvirnativi tagicchi.
A lotta contru à u radicalisimu islamicu ferma una priurità.
Pulitica
[mudificà | edità a fonte]
Istituzioni
[mudificà | edità a fonte]U quatru custituziunali hè quiddu d'una ripublica prisidinziali. U Presidenti hè elettu à u suffraghju univirsali pà un mandatu di setti anni, rinnuvillevuli una volta sola. U Prima ministru hè numinatu da u Presidenti. U Cunsigliu di i ministri hè numinatu da u Presidenti, appruvatu da u Parlamentu.
L'Assemblea suprema di u Tagicchistanu (Majlisi Oli) hè u parlamentu di u paesi. Hè strutturata in dui camari.
Vita pulitica
[mudificà | edità a fonte]A vita pulitica di u Tagicchistanu ferma marcata da u ricordu di a guerra civili chì uppunì fazzioni pulitichi è rigiunali trà 1992 è 1997. Certi ussirvatori spiegani da 'ssu traumatisimu a rilativa passività pulitica di a pupulazioni, chì prifirisci a stabilità attuali à prummessi di cambiamentu sempri risicosi.
U partitu di u presidenti Rahmon, u Partitu dimucraticu pupulari di u Tagicchistanu diteni una larga maiuranza in i dui camari. U principali partitu d'oppusizioni, u Partitu di a rinascita islamica hè interditu in u 2015. L'altri principali partiti sò alliati à u partitu à u puteri. Rahmon è u so guvernu sò rigularamenti criticati pà avè riduttu l'oppusizioni è i media indipindenti à u silenziu.
Pulitica stranieri
[mudificà | edità a fonte]A pulitica stranieri di u Tagicchistanu hè subranata da i prublemi di l'Afganistanu vicinu, i risichi di cuntagioni ch'eddi implicheghjini, da u trafficu di droga à l'islamisimu armatu, è a nicessità impurtanti di cuupirazioni internaziunali. U Tagicchistanu participeghja à numarosi urganisazioni internaziunali, è ricevi un vulumu impurtanti d'aiutu. Hè firmatu prossimu da a Russia in senu à a CEI, ma sviluppa i rilazioni incù altri putenzi rigiunali, tali a China, incù quali un cunflittu di delimitazioni di i fruntieri fù risoltu da un accordu in u 2002, è l'Iranu, chì u Tagicchistanu susteni a so candidatura à l'Urganisazioni di cuupirazioni di Shanghai. U Tagicchistanu hè ancu membru di l'OSCE, chì susteni diversi prugrammi umanitarii è di riformi dimucratichi in u paesi.
Pruvinci di u Tagicchistanu
[mudificà | edità a fonte]
U Tagicchistanu hè divisu in dui pruvinci (viloyat, plurali viloyatho), una pruvincia autunoma (viloyati mukhtor), è una Rigioni di suburdinazioni ripublicana, pruvincia amministrata da u puteri cintrali.
Geugrafia
[mudificà | edità a fonte]U Tagicchistanu hè un paesi inchjavatu, spruvistu di szboccu in u mari, è u più picculu paesi di l'Asia cintrali par via di a so superficia. U tarritoriu tagiccu hè custituitu à 93% di muntagni, è più di a mità hà un'altitudina supiriori à 3000 metri. U so culminu hè u pinzalonu Ismail Samani, anzianu pinzalonu Stalinu, po pinzalonu di u Cumunisimu, à 7495 metri.

U clima di u Tagicchistanu hè cuntinintali, i tampiraturi cunnoscini impurtanti fluttuazioni staghjuneschi. Di ghjinnaghju, a tampiratura varieghja di media di +2°C à -2°C in i vaddi di u mezupunenti è da u nordu è scendi insin'à 20°C annantu à l'altupiani di u Pamiru. I tampiraturi massimi di lugliu varieghjani da 10°C à 15°C in u Pamiru, 25°C à 30°C in i vaddi. U minimu assulutu rilivatu hè di 63°C in u Pamir (Boulounkoul) è u massimu di 48°C à Pyandj-Bas.
Ecunumia
[mudificà | edità a fonte]À u mumentu di l'indipendenza, u Tagicchistanu era ghjà u più paesi povaru di l'exi URSS, è in seguitu à a guerra civili di 1992-1997, era ancu unu di i paesi i più povari à u mondu. I fonti di rivinutu, liati à l'espurtazioni di u cutonu è di l'alluminiu, sò pricarii è rendini l'ecunumia vulnerevuli à i corsi di u marcatu. In 2000 dinò, l'aiutu internaziunali firmava escinziali, in particulari pà sustena i prugrammi di riabilitazioni, chì u so scopu hè di riintigrà l'anziani cumbattenti di a guerra civili in a sucità. Hà dinò statu nicissariu par limità a caduta di a pruduzzioni di nutrimentu, cunsiquenza d'una siconda annu di sicchina. D'aostu 2001, a Croci Rossa hà annunciatu u principiu d'una caristia à u Tagicchistanu, è chjamatu à un aiutu internaziunali, un risicu chì hè statu di novu evucatu di branu 2008.
Lingui
[mudificà | edità a fonte]Siont'è a Custituzioni di u Tagicchistanu, i lingui ufficiali di u Tagicchistanu sò u russiu, a lingua di cumunicazioni intaretnica, è u tagiccu, di a famiglia di i lingui induauropei, gruppu di i lingui iraniani o persiani.
Riligioni
[mudificà | edità a fonte]À l'incirca 95% di a pupulazioni hè musulmana (90% di sunniti è 5% di ismaeliani). U restu hè cumpostu par u più di minuranzi bahaii è cristiani. Una leghji di 2009 dà un rollu spicificu à scola anefita di u fiqh musulmanu, cunsidaratu com'è più mudaratu ch'è d'altri.
Noti
[mudificà | edità a fonte]- ↑ 'Ss'articulu pruveni in parti da a wikipedia in francesu.