Lonzu tupinu

À prupositu di Wikipedia
U lonzu tupinu di porcu cottu in a frissoghja

U lonzu tupinu hè un pezzu di carne prilivatu à l'estremità à più chjuca di u lonzu, o psoas magiore di una carcassa animale.[1]

U lonzu tupinu custighjeghja i dui lati di u filu di u spinu è hè di solitu frastagliatu in dui longhi pezzi di carne à forma di sarpe. U lonzu tupinu hè qualchì volta vindutu intieru. U lonzu tupinu hè di solitu prisintatu cum'è una cuppa tonda pruvenendu da l'estremità a più fine di un pezzu di lonzu. Hè à spessu u pezzu u più tenneru è u più magru. U lonzu tupinu hà à spessu un sapore più dolce ch'è l'altri pezzi di carne è, à 'ssu titulu, hè à spessu garni di una salsa.

Datu a piccula quantità di lonzu tupinu ch'è omu pò abbatte annantu à ogni animale, hè di solitu u pezzu di carne u più caru.

In francese, pò designà 'ssu pezzu di u lonzu ind'è parechji animali, ma hè soprattuttu imprudatu per designà i pezzi di lonzu di porcu.

Lessicu[mudificà | edità a fonte]

U nome corsu face referenza à a forma di u lonzu tupinu, quella di un topu. U nome pesciu o pescia hè imprudatu dinù per designà u lonzu tupinu.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in inglese.


Gastrunumia corsa

Aziminu Brocciu Brocciu passu Caccaveddu Canestra Canistreddi Canistronu Cionciula Cocciula Coppa Falculedda Fiadonu Figateddu Fittonu Frappi Friteddi castagnini Gnoccari Imbrucciata Inciuvuddata Ingeiata Inuliata Lonzu Lonzu tupinu Misgiscia Panzarotti Panzetta Panzetta rullata Pastasciutta Prisuttu Pulenta Salamu Suppa corsa Suppa di fasgioli Tagliarina Tianu di poma Trippetti Valetta Vastedda