Auropa (mitulugia)

À prupositu di Wikipedia
Auropa è u Toru di Gustave Moreau, 1869 circa.

Auropa hè una figura di a mitulugia greca. U nomu Auropa veni da u grecu anticu Ευρώπη hè pò significà, sia da eu-ropi, "ben irrigata", oppuri da εὐρύς (eurus), chì significheghja "ampiu" è ὤψ/ὠπ-/ὀπτ- (ōps/ōp-/opt-), chì significheghja "ochji, visu", cusì Eurṓpē, "largu sguardu", "ampiu d'aspettu", sinonimu di luna piena, appiddativu di a Dea. Auropa era figlia di Agenori, rè di Tiru, antica cità fenicia. Zeus si ni innamurò, videndu la incù altri coetanei raccoglia fiori in i circonda di a spiaghja. Zeus tandu invintò unu di i so multiplici travistimenti: urdinò à Ermes di vidà i boi di u patri di Auropa versu quidda spiaghja. Zeus cusì presi i simbianzi di un toru biancu, i si avvicinò è si stesi à i so peda. Auropa salì annantu à u dossu di u toru, hè quistu a purtò à traversu u mari finu à l'isula di Creta. Zeus svilò cusì a so vera idantità hè pruvò di usà di viulenza, ma Auropa resistiti. Zeus si trasformò cusì in acula hè riiscì a soprafà Auropa in un buschettu di salici o, sicondu altri, sottu un platanu sempri verdi. Quista narrazioni hè riprudutta nantu à i muneti di coniu grecu da 2 €. Agenori mandò i so figli in cerca di a suredda. U frateddu Fenici, dopu parechji perigrinazioni, divintò u ceppu di i fenici. Un antru frateddu, Cilici, si instaurò in un'arghja nantu à a costa suduriintali di l'Asia Minori à u nordu di Cipru hè divintò u ceppu di i cilici. Cadmu, u frateddu più famosu, arrivò finu in Grecia induva fundò a cità di Tebi. Auropa divintò a prima righjina di Creta. Ebbi da Zeus trè figli: Minossu, Radamantu, Sarpedonti è forsi Carnu, chì funi in seguitu aduttati da u so maritu Asterioni rè di Creta. Zeus feci à Auropa trè doni: Talu, l'omu di bronzu chì survigliava i costi critesi, Laelaps, un ghjacaru moltu addistratu è un ghjavilottu chì ùn sbagliava mai u bersaghju. U patri di i dii successivamenti ricriò a forma di u toru biancu in i steddi chì cumponini a Custiddazioni di u Toru. Dopu à a morti di Asterioni, Minossu diventa rè di Creta. In onori di Minossu è di a so matri, i Grechi detini u nomu "Europa" à u cuntinenti chì si trova à nordu di Creta. Tuttu ciò accadi cinqui generazioni prima chì nascissi in Grecia Erculu.

Esegesi[mudificà | edità a fonte]

A raffigurazioni di Auropa annantu à un toru si trova in parechji dipinti priellenichi, chì prubabilmenti racontani di a Dea Luna triunfanti in groppa à u toru sulariu, a so vittima. U mitu pari cuntà un'invasioni di Creta da parti di sterpi ellenichi. È Zeus chì si trasforma in acula par viulintà Auropa ricorda a storia di Zeus trasfurmatu in cuccu par siducia Era. Ma podarsi ancu chì u mitu conti l'incursioni scompii da l'elleni di Creta in Fenicia.

Da veda[mudificà | edità a fonte]