Necromanzia: differenze trà e virsioni

À prupositu di Wikipedia
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m robot Ajoute: bg, da, de, en, es, fi, fr, it, nl, pl, pt, sv
Linia 23: Linia 23:
[[pl:Nekromancja]]
[[pl:Nekromancja]]
[[pt:Necromancia]]
[[pt:Necromancia]]
[[ru:Некромантия]]
[[sv:Nekromantiker]]
[[sv:Nekromantiker]]

Versione di e 03:52, 24 ghje 2007

A necromanzìa (di u grechu "nekros":mortu è "manteia":predizzione) hè un ghjènaru di divinazione induva u praticatore cerca à chjamà u spìritu di i morti pà ch'elli permetteni di cunnosce avvinamenti futuri ò pà acquistà putteri màgichi.

Quellu chi pràtica a necromanzìa ghjè un negramante (si vede quì chè u prefissu a muttatu di l'orìgine greca "nekros" in "negru":neru in latinu, facendu capisce chì a necromanzìa appartene à l'arte màgicu neru.

A maga d'Endor hè u negramente bìblicu u più famosu.jpg


A necromanzìa in a Storia

Si po che a necromanzìa sia in rilazione cù u shamanisimu chi chjama i spìriti cummu i fantasmi è l'antinati.

U storianu Strabone rapporta chea necromanzìa era a forma a più impurtante di i Persianniè dinò in i populi di Caldea (particularmente ind'i Sabeani ò aduratore di e stelle), d'Etrurìa è di Babilonìa.