Pānini: differenze trà e virsioni

À prupositu di Wikipedia
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Nessun oggetto della modifica
Nessun oggetto della modifica
Linia 1: Linia 1:
'''Pānini''' (560-480 av. G.-C.) (in [[devanagari]] पाणिनि) hè un [[Grammatica|grammaticu]] di l'[[India]] antica (prubabilamenti di u IVu seculu av. G.-C.) natu in Chalatura in u
'''Pānini''' (560-480 av. G.-C.) (in [[devanagari]] पाणिनि) hè un [[Grammatica|grammaticu]] di l'[[India]] antica (prubabilamenti di u IVu seculu av. G.-C.) natu in Chalatura in u
[[Gandhara]]<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè celibru par avè furmulatu in 3959 [[sutra]], cunnisciuti sottu à u nomu d<nowiki>'</nowiki>[[Ashtadhyayi]]<ref>''The A to Z of Hinduism'' da B.M. Sullivan publicatu da Vision Books, pagina 152.</ref> (अष्टाध्यायी Hàṣṭādhyāyī) è dinò chjamati à ''Pāniniya'', i reguli di [[Murfulugia (linguistica)|murfulugia]], di sintassa è di semantica di 'ssa lingua. L'Ashtadhyayi ferma un'opara di rifirimentu annantu à a [[grammatica di u sanscritu]]. <ref>''[[The Sanscritu Heritage Dictionary]]'' di [[Gérard Huet]].</ref>.
[[Gandhara]]<ref>'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.</ref> Hè celibru par avè furmulatu in 3959 [[sutra]], cunnisciuti sottu à u nomu d<nowiki>'</nowiki>[[Ashtadhyayi]]<ref>''The A to Z of Hinduism'' da B.M. Sullivan publicatu da Vision Books, pagina 152.</ref> (अष्टाध्यायी Hàṣṭādhyāyī) è dinò chjamati à ''Pāniniya'', i reguli di [[Murfulugia (linguistica)|murfulugia]], di sintassa è di semantica di 'ssa lingua. L'''Ashtadhyayi'' ferma un'opara di rifirimentu annantu à a [[grammatica di u sanscritu]]. <ref>''[[The Sanscritu Heritage Dictionary]]'' di [[Gérard Huet]].</ref>.


== Biugrafia ==
== Biugrafia ==

Versione di e 14:08, 21 apr 2017

Pānini (560-480 av. G.-C.) (in devanagari पाणिनि) hè un grammaticu di l'India antica (prubabilamenti di u IVu seculu av. G.-C.) natu in Chalatura in u Gandhara[1] Hè celibru par avè furmulatu in 3959 sutra, cunnisciuti sottu à u nomu d'Ashtadhyayi[2] (अष्टाध्यायी Hàṣṭādhyāyī) è dinò chjamati à Pāniniya, i reguli di murfulugia, di sintassa è di semantica di 'ssa lingua. L'Ashtadhyayi ferma un'opara di rifirimentu annantu à a grammatica di u sanscritu. [3].

Biugrafia

Nudda di sicuru hè sputu di a so vita, mancu u seculu in u corsu di u quali eddu hà campatu (certamenti dopu u seculu VII è innanzui u seculu III av. G.-C.). Sicondu a tradizioni indiana, Pānini saria natu in Chalatura, vicinu à l'Indu, oghji annantu à u tarritoriu di u Pacchistanu, è avaria campatu da 520 à 460 av. G.-C., mentri u periodu [Veda|vedicu]] tardivu. Pānini istituisci uni pochi di reguli spiciali, ditti chandasi (" in l'inni ") par renda contu di i formi vedichi cascati in disusu in a lingua parlata da i so tempi, indichendu chì u sanscritu vedicu era dighjà un dialettu arcaicu, ma sempri capiscitoghju.

Travagli

A grammatica di Pānini hè mori sistematizata è tecnica. I cuncetti di funemu, di murfemu è di radica, inerenti à u so approcciu analiticu, ùn sarani pigliati in contu da i linguisti uccidentali ch'è dui millennii dopu ad eddu. I reguli difiniti da Pānini discrivini parfittamenti a murfulugia di u sanscritu, è sò cunsidarati com'è cusì chjari ch'è l'informatichi l'ani missi in sesta par insignà a compréhension di u sanscritu à l'urdinatori. Pānini improda metareguli, trasfurmazioni grammaticali è a ricursività, è ancu un sistemu elaburatu d' abbriviazioni. A forma di Backus-Naur, o grammatica BNF, apradata par discriva i linguaghji di prugrammazioni muderni pussedi i similitudini impurtanti incù i reguli di a grammatica di Pānini, chì pò dunqua essa cusì cunsidaratu com'è unu di i patri di l'infurmatica.

U cuncettu di dharma hè attistatu in a so frasa d'asempiu (4.4.41) dharmam carati, " rispetta a leghji ". Un indiziu impurtanti par a datazioni di Pānini hè l'uccurrenza di u yavan-, " ionicu, grecu " in u 4.1.49, induva a furmazioni di a parola yavanani (" donna greca " o " scrittura greca ") hè discutita. Ùn si sà micca s'è u travagli uriginali di Pānini era sottu à forma scritta, certi pratendini eppuri chì un travagli di una certa cumplissità saria istati impussibuli à cumpilà senza noti scritti. D'altri cunsidareghjani a pussibilità ch'è Pānini aghji pussutu avè la cumposta incù l'aiutu d'un gruppu di studianti chì i so mimorii li serviani di noti. Eppuri, com'è a scrittura apparisci in India sottu à a so forma brahmi à u Vu seculu av. G.-C., hè pussibuli ch'è Pānini avissi cunnisciutu è impiigatu un sistemu di scrittura.

Noti

  1. 'Ss'articulu pruveni in parti da l'articulu currispundenti di a wikipedia in francesu.
  2. The A to Z of Hinduism da B.M. Sullivan publicatu da Vision Books, pagina 152.
  3. The Sanscritu Heritage Dictionary di Gérard Huet.