Amarascu: differenze trà e virsioni
Linia 42: | Linia 42: | ||
== Caratteristiche == |
== Caratteristiche == |
||
U fustu hè erettu è incù una curteccia liscia caratterizata da striature orizuntale. Fiurisce pocu prima di u [persicu]], di solitu in zone cullinare o piane. Quessa si virificheghja intornu à u mese d'aprile, mentre in zone muntagnole avvene più tarde, versu maghju o ghjugnu. I fiori sò di u diamitru di 2-3 cm incù petali bianchi, in piccule ombrelle di 2-4 elementi annantu à piccioli di 3-4 cm. |
U fustu hè erettu è incù una curteccia liscia caratterizata da striature orizuntale. Fiurisce pocu prima di u [[persicu]], di solitu in zone cullinare o piane. Quessa si virificheghja intornu à u mese d'aprile, mentre in zone muntagnole avvene più tarde, versu maghju o ghjugnu. I fiori sò di u diamitru di 2-3 cm incù petali bianchi, in piccule ombrelle di 2-4 elementi annantu à piccioli di 3-4 cm. |
||
I frutti sò retti da un [[picciolu (butanica)|picciolu]] cortu è suttile è anu una forma sferica di 10-15 mm. Sò di culore rossu vivu chì diventa scuru incù a maturazione. A buchja hè suttile è rinchjude una polpa molta suchjosa di sapore acidu-amarenu chì s'addulcisce à maturazione avanzata. Ìn u centru di u fruttu ci hè un nocciulu di forma sferica è di culore chjaru chì rinchjude un'amandula da u sapore amarenu. |
I frutti sò retti da un [[picciolu (butanica)|picciolu]] cortu è suttile è anu una forma sferica di 10-15 mm. Sò di culore rossu vivu chì diventa scuru incù a maturazione. A buchja hè suttile è rinchjude una polpa molta suchjosa di sapore acidu-amarenu chì s'addulcisce à maturazione avanzata. Ìn u centru di u fruttu ci hè un nocciulu di forma sferica è di culore chjaru chì rinchjude un'amandula da u sapore amarenu. |
||
Versione di e 12:56, 1 ghju 2015
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Prunus cerasus | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisione | Magnoliophyta | ||||
Classa | Magnoliopsida | ||||
Ordine | Rosales | ||||
Famiglia | Rosaceae | ||||
Generu | Prunus | ||||
Nome binuminale | |||||
Prunus cerasus Aiton, 1753 | |||||
L'amarascu (Prunus cerasus L., 1753), hè un arburu o arbustu altu da 2 à 8 metri incù una chjoma piramidale è e foglie larghe 5-8 cm è un picciolu più chjucu rispettu à quellu di u chjarasgiu. Hè un arburu tipicu di i boschi, chì hà legnu di qualità è frutti cumestibili, ancu in l'esimplari selvatichi.
Caratteristiche
U fustu hè erettu è incù una curteccia liscia caratterizata da striature orizuntale. Fiurisce pocu prima di u persicu, di solitu in zone cullinare o piane. Quessa si virificheghja intornu à u mese d'aprile, mentre in zone muntagnole avvene più tarde, versu maghju o ghjugnu. I fiori sò di u diamitru di 2-3 cm incù petali bianchi, in piccule ombrelle di 2-4 elementi annantu à piccioli di 3-4 cm. I frutti sò retti da un picciolu cortu è suttile è anu una forma sferica di 10-15 mm. Sò di culore rossu vivu chì diventa scuru incù a maturazione. A buchja hè suttile è rinchjude una polpa molta suchjosa di sapore acidu-amarenu chì s'addulcisce à maturazione avanzata. Ìn u centru di u fruttu ci hè un nocciulu di forma sferica è di culore chjaru chì rinchjude un'amandula da u sapore amarenu.
Tassonumia
Parechji sinonimi di Prunus cerasus sò:
- Cerasus acida (Ehrh.) Borkh.
- Cerasus austera (L.) M.Roem.
- Cerasus collina Lej. & Courtois
- Cerasus fruticosa Pall.
- Prunus aestiva Salisb.
Pruvinienza
L'origine hè incerta. Per parechji autori l'amarascu pruvene da l'Asia occidentale, da l'Europa di u livante o da u Mediu Oriente, da e regione di l'Armenia è di u Caucasiu. Altri autori u cunsidereghjanu endemicu di l'Europa centru-orientale, in quantu numerose sumente di chjarasgi sò state scuperte in siti preistorichi centru-europei.
Cultivazione
S'adatta faciule à ogni clima è ùn hà micca bisognu di particulare attinzione, criscendu à spessu ancu in forma selvatica. Li piace u sole, ma resiste ancu à e basse timperature è supporta cusì ancu a sicchina. Ùn hà micca richieste particulare per u terrenu, è cresce adattendu si à qualunque tipu di terra.
Usi
I frutti trovanu assai usu in u duminiu culinariu induve sò usati per a produzzione di sciroppi, cunfitture, frutta candita è licori. Sò moltu ricchi di vitamine C è B.
Ancu e foglie trovanu usu in a produzzione d'un licore. Particulare hè l'usu di i piccioli di i frutti chì sò raccolti à piena maturazione è lasciati siccà à u sole. Anu pruprietà diuretiche è sò cunsiderati un sedativu di e vie urinarie. S'improdanu cusì com'è putente diureticu, com'è medicina per a cistite è per insufficienza rinale.
U legnu hè appriziatu com'è combustibile.
Note
Da vede dinù
Fonte
'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.