Binaria à eclissa: differenze trà e virsioni
Pagina nova: Image:Eclipsing binary star animation 2.gif|upright=1.4|thumb| Animazioni di una stedda binaria à eclissa; in ghjò a curva di variazioni di l'intensità di l'emissioni luminosa.<... |
Nessun oggetto della modifica |
||
Linia 5: | Linia 5: | ||
I binarii à eclissa sò ancu [[stedda varievuli|steddi varievuli]] (è ditti dunqua '''varievuli à eclissa'''), micca chì i singuli steddi siini varievuli, ma à causa di l'eclissi. Trà l'asempii più famosi ci hè a stedda [[Algol (astrunumia)|Algol]] (β [[Perseus (astrunumia)|Persei]]), chjamata ''a stedda di u diavuli'' da l'arabi, chì incù tutta prubabilità aviani nutatu a so variabilità. |
I binarii à eclissa sò ancu [[stedda varievuli|steddi varievuli]] (è ditti dunqua '''varievuli à eclissa'''), micca chì i singuli steddi siini varievuli, ma à causa di l'eclissi. Trà l'asempii più famosi ci hè a stedda [[Algol (astrunumia)|Algol]] (β [[Perseus (astrunumia)|Persei]]), chjamata ''a stedda di u diavuli'' da l'arabi, chì incù tutta prubabilità aviani nutatu a so variabilità. |
||
A [[curva di luci]] di una binaria à eclissa hè carattarizata, par parechji tipi (EA), da intarvalli stesi di luminusità guasi custanti, incù caduti periodichi di intensità, inveci par altri a luminusità ùn hè mai custanti (EB,EW). S'è una di i steddi hè più grandi ch'è l'altra, st'ultima subisciarà un'eclissa tutali mentri a prima mustrarà un'eclissa annulari.<ref>{{Cita |
A [[curva di luci]] di una binaria à eclissa hè carattarizata, par parechji tipi (EA), da intarvalli stesi di luminusità guasi custanti, incù caduti periodichi di intensità, inveci par altri a luminusità ùn hè mai custanti (EB,EW). S'è una di i steddi hè più grandi ch'è l'altra, st'ultima subisciarà un'eclissa tutali mentri a prima mustrarà un'eclissa annulari.<ref>{{Cita pubblicazione | nomu = D. | casata = Gossman | titulu = Light Curves and Their Secrets | rivista = Sky & Telescope | mesi=uttrovi| annu = 1989 |pagina= 410}}</ref> |
||
U periodu di l'orbita di una binaria à eclissa pò essa ditarminatu da u studiu di a curva di luci, è a grandezza rilativa di i dui steddi pò essa truvata, pigliendu com'è unità u raghju di l'orbita, ussirvendu quantu veluciamenti a luminusità cambia quandu i dui dischi stellari si soprapponini. S'edda hè ancu una binaria spettruscopica l'[[elementi urbitali]] poni essa truvati cumplittamenti, è a [[Massa (fisica)|massa]] di i steddi pò essa ditarminata faciuli. |
U periodu di l'orbita di una binaria à eclissa pò essa ditarminatu da u studiu di a curva di luci, è a grandezza rilativa di i dui steddi pò essa truvata, pigliendu com'è unità u raghju di l'orbita, ussirvendu quantu veluciamenti a luminusità cambia quandu i dui dischi stellari si soprapponini. S'edda hè ancu una binaria spettruscopica l'[[elementi urbitali]] poni essa truvati cumplittamenti, è a [[Massa (fisica)|massa]] di i steddi pò essa ditarminata faciuli. |
Versione di e 11:02, 29 nuv 2014
In astrunumia, una binaria à eclissa hè una stedda binaria in a quali u pianu urbitali di i dui steddi si trova beddu alliniatu incù a linia di vista di l'ussirvatori parchì i dui cumpunenti mostrani eclissi reciprochi. S'è un tali sistemu hè ancu una binaria spettruscopica è a so parallassa hè cunnisciuta, pò essa analizatu tandu in grandi dittagliu.
I binarii à eclissa sò ancu steddi varievuli (è ditti dunqua varievuli à eclissa), micca chì i singuli steddi siini varievuli, ma à causa di l'eclissi. Trà l'asempii più famosi ci hè a stedda Algol (β Persei), chjamata a stedda di u diavuli da l'arabi, chì incù tutta prubabilità aviani nutatu a so variabilità.
A curva di luci di una binaria à eclissa hè carattarizata, par parechji tipi (EA), da intarvalli stesi di luminusità guasi custanti, incù caduti periodichi di intensità, inveci par altri a luminusità ùn hè mai custanti (EB,EW). S'è una di i steddi hè più grandi ch'è l'altra, st'ultima subisciarà un'eclissa tutali mentri a prima mustrarà un'eclissa annulari.[2]
U periodu di l'orbita di una binaria à eclissa pò essa ditarminatu da u studiu di a curva di luci, è a grandezza rilativa di i dui steddi pò essa truvata, pigliendu com'è unità u raghju di l'orbita, ussirvendu quantu veluciamenti a luminusità cambia quandu i dui dischi stellari si soprapponini. S'edda hè ancu una binaria spettruscopica l'elementi urbitali poni essa truvati cumplittamenti, è a massa di i steddi pò essa ditarminata faciuli.
Noti
- ↑ Eclipsing Binary Simulation, Cornell Astronomy.
- ↑ D. Gossman, Light Curves and Their Secrets in «Sky & Telescope», uttrovi 1989, p. 410.
Da veda dinò
Fonti
'Ss'articulu pruveni in parti o in tutalità da l'articulu currispundenti di a wikipedia in talianu.