Corsica: differenze trà e virsioni
m r2.7.3) (robot Modifie : kk:Корсика |
|||
Linia 294: | Linia 294: | ||
[[jv:Korsika]] |
[[jv:Korsika]] |
||
[[ka:კორსიკა]] |
[[ka:კორსიკა]] |
||
[[kk:Корсика |
[[kk:Корсика]] |
||
[[ko:코르시카]] |
[[ko:코르시카]] |
||
[[ku:Korsîka]] |
[[ku:Korsîka]] |
Versione di e 10:34, 14 nuv 2012
Corsica | |
---|---|
Nome ufficiale: | Corsica |
Statu: | Francia |
Capilocu: | Aiacciu |
Superficia: | 8 680 km² |
Pupulazione: | 281 000 ab. |
Densità: | 32,4 ab./km² |
Dipartimenti: | Corsica suttana (2A), Corsica suprana (2B) |
Circundarii: | 5 |
Cantoni: | 52 |
Cumune: | 360 |
Situ ufficiale | |
A Corsica hè un'isula di u Mare Terraniu, a quarta più grande dopu à Sicilia, Sardegna è Cipru.
Hè una cullettività territuriale è una regione francese. Cumporta dui dipartimenti: a Corsica suprana (2B, Haute-Corse in francese) in nordu è a Corsica suttana (2A, Corse-du-sud in francese) in meziornu. A lingua di a populazione hè u francese poi a lingua regiunale hè u corsu.
A capitale amministrativa di l'isula hè Aiacciu (Aiaccio in italiano), è questa cità hè dinù a prefettura di u dipartimentu di a Corsica suttana. E grande cità di u dipartimentu sò Portivechju è Sartè.
A prefettura di u dipartimentu di a Corsica suprana hè a cità di Bastia è a so agglumerazione hè a più grande di Corsica, cù e cumune di Furiani, U Borgu, Lucciana, Biguglia è Pietranera. Dinù, a cità di Bastia hè vicinu à u Capicorsu. E principale cità di Corsica suprana sò Corti è Calvi.
A Corsica teni 8.680 km2 di superficia.
Rilievu
A principale muntagna di a Corsica hè u Monte Cintu incù 2 706 metri di altitudine.
Idrografia
U Golu hè u fiume più lungu di a Corsica.
Qui hè una lista di i fiumi di Corsica :
A Sardegna, isola vicina
A Sardegna (o Sardigna) hè una isula di u Mare Terraniu pocu distante da a Corsica è una regione taliana.
Storia
A Storia di a Còrsica hè assai antica. Perfinu Omeru indu l'Udissea parla di a Còrsica : prova chì i Greci cunnoscevanu l'esistenza di l'isula. Si tratta per Umeru di u paese Lestrìgune : "Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra... "
- 725 : invasione di a Corsica da i Lombardi
- 754 : Carulu Magnu, diventatu rè di i Lombardi, cede a Corsica à u Pappa
- 1077 : u Pappa Gregoriu VII cunfida l'amministrazione di a Corsica à u vescu di Pisa
- 1133 : i vescuvati sò spiccati in dui gruppi (unu per Genuva è une per Pisa)
- 1195 : istallazione di Genuva in Bonifaziu
- 1268 : istallazione di Genuva in Calvi
- 1284 : a Corsica diventa a proprietà di Genuva
- 1383 : fondazione di Bastia da Genuva
- 1551 : Samperu Corsu occupa a Corsica incù i Turchi, per a Francia
- 1559 : trattatu di Cateau-Cambrésis, a Corsica hè resa à Genuva
- 1594 : escita di a prima storia di Corsica
- 1725 : nascita di Pasquale Paoli
- 1730 : di decembre, a Corsica dichara a so independenza
- 1731 : e truppe imperiale scalanu in Corsica, dopu à dumanda di Genuva
- 1732 : pace di Corti, chì ùn serà micca respettata
- 1735 : 30 di ghjennaghju, dichjarazione d'independenza da a consulta d'Orezza
- 1735 : prima Custituzione corsa
- 1736 : Teodoru di Neuhoff diventa "rè di i Corsi"
- 1737 : convenzione di Versailles trà a Francia è Genuva
- 1738 : primu interventu francese
- 1747 : secondu interventu francese
- 1755 : u 14 di lugliu, Pasquale Paoli hè proclamatu "generale di a Nazione" da a consulta d'Orezza
- 1755 : seconda Custituzione corsa
- 1765 : apertura di l'Università di Corti
- 1768 : 15 di maghju, per via di u trattatu di Versaglia Genuva cede a Corsica à a Francia. A Corsica dichjara a guerra à a Francia
- 1768 : 9 d'ottobre, vittoria di e truppe di Pasquale Paoli annantu l'armata francese, durante a battaglia di U Borgu
- 1769 : 9 di maghju, disfatta di e truppe di Pasquale Paoli contra à l'armata francese, durante à battaglia di Ponte Novu
- 1769 : 13 di ghjugnu, Pasquale Paoli lascia a Corsica per a Grande Brittania
- 1769 : 15 d'aostu, nascita di Napulione Buonaparte in Aiacciu
- 1789 : l'Assemblea naziunale francese decreta ch'è « a Corsica face parte di l'Imperiu francese »
- 1790 : creazione di u dipartimentu di Corsica, avendu Bastia cum'è capitale
- 1793 : separazione di Corsica in dui dipartimenti, u Liamone è u Golu
- 1807 : morte di Pasquale Paoli
- 1821 : morte di Napulione Buonaparte annanta à l'isula di Santa Elena
- 1840 : viaghju di Prosper Mérimée in Corsica
- 1858 : 4 d'aostu : a lingua francese diventa a lingua officiale in Corsica
- 1942 : interventu talianu
Lingua
A lingua corsa hè una lingua parlata in Corsica. Cum'è una lingua rumanica hè dirivata da u latinu. Appartene à u gruppu italorumanicu è à u sottugruppu tuscanu, per quessa pudemu dì chì ci hè una grande sumiglianza cù u talianu (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà cismuntiche. E varietà pumuntiche (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a lingua siciliana o galluresa. A lingua corsa ùn hè micca a lingua ufficiale di Corsica – quella hè u francese – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u corsu (in Corsica, in u cuntinente di Francia è in Sardegna). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni è diffati, a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione.
Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Per esempiu, u corsu supranu parlatu in u nordu è centru di Corsica si distingue di u corsu pumuntincu in u sudu di l'isula. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a lingua galluresa hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a lingua sarda; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u sicilianu, u gallurese s'assumiglia à u sartinesu, ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gallurese hà e so regule proprie è hè differente di quella di u corsu.
U Corsu Supranu
I Dialetti Di U Corsu Supranu
u bastiacciu, u capicursinu, u balaninu, u nïulincu, u curtinese, u venachese, ecc.
U Corsu Suttanu
I Dialetti Di U Corsu Suttanu
u taravesu, sartinesu, portivechjacciu, aiaccinu, ecc.
Musica
Pulifunie è Balli raprisentanu a musica Corsa, cume a Pizzica, un ballu chi esiste da luntanu.
Strumenti Musicali Di Corsica
- A Cialamella
- U Mandulinu
- A Tammuriata
Artisti
Musica
- Muvrini
- Diana Di L'Alba
- L'Arscusgi
- Caramusa
- Battista Acquaviva
- Tavagna
- Voce Ventu
- i Chjami aghjalesi
- Canta u Populu Corsu
Litteratura In Lingua Corsa
- Marco Angeli,
- Ghjuvan Maria Arrighi,
- Ghjacumu Biancarelli,
- Marcu Biancarelli,
- Dumenicu Austinu Casanova,
- Ghjaseppu Maria Bonavita,
- Dumenicu Carlotti (Martinu Appinzapalu),
- Santu Casanova,
- Ghjuvan Maria Comiti,
- Rinatu Coti,
- Sebastianu Dalzeto,
- Bartulumeu Dolovici,
- Paulu Matteiu Della Foata,
- Paulu Desanti,
- Alain Di Meglio,
- Anton Francescu Filippini,
- Jean-Joseph Flori
- Ghjuvan Ghjaseppu Franchi,
- Ghjacumu Fusina,
- Prete Gentili (Anghjulu-Stefanu),
- Dumenicu Antonu Geronimi,
- Don-Joseph Giansily
- Ghjacumu Gregorj,
- Ghjuvan' Petru Lucciardi,
- Anton Liunardu Massiani,
- Ange-Mathieu Mezzadri,
- Ghjuvan Luigi Moracchini,
- Norbert Paganelli,
- Ugo Peretti,
- Bertino Poli,
- Michel Poli (A umbria è à sulia),
- Petru Rocca,
- Ghjuvan Teramu Rocchi,
- Ghjacumu Thiers.
- Ghjuvan Petru Ristori
Università di Corsica
Antone Aiello hè presidente di l'Università.
Cullegamenti esterni
Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino
U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino hè situatu annantu à a cumuna d'Aleria. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u Forte Matra d'Aleria, à circa 70 kilomitri da Bastia è 120 kilomitri d'Aiacciu.
Fiori
* U fiori di spusedda * A falcinedda * A malma * U purrionu * L'arba strega * U rundonu * A sammula * U zafranu corsu * A mosca cavaddina * U cardu marinu * L'arba bicchina * A pecita * L'arba pughjola * U lattaghjolu * L'ochjigrisgiu * U piumbonu * U balculu * L'arba fratesca * U muchju biancu * A lattaredda * L'arba di l'Ascinzioni * U cinnaronu * U sciuppuleddu
I Grandi Venti di Corsica
A Corsica hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u libecciu.
- U libecciu
- A lambata
- U gricali
- U livantu
- U maistrali
- U muntesu
- U punenti
- U sciroccu
- U sirenu
- U tarranu
- A tramuntana
Referenze
Ligami annantu à a Reta
- A lingua corsa
- Situ di a prefettura di Corsica
- A lingua corsa adatta à e nove tecnulugie
- Università di Corsica
- A cultura corsa
- Ingurdizie in lingua corsa