Corsica: differenze trà e virsioni

À prupositu di Wikipedia
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m r2.7.3) (robot Modifie : kk:Корсика
Linia 294: Linia 294:
[[jv:Korsika]]
[[jv:Korsika]]
[[ka:კორსიკა]]
[[ka:კორსიკა]]
[[kk:Корсика аралы]]
[[kk:Корсика]]
[[ko:코르시카]]
[[ko:코르시카]]
[[ku:Korsîka]]
[[ku:Korsîka]]

Versione di e 10:34, 14 nuv 2012

Corsica
Nome ufficiale: Corsica
Bandera
Statu: Francia
Capilocu: Aiacciu
Superficia: 8 680 km²
Pupulazione: 281 000 ab.
Densità: 32,4 ab./km²
Dipartimenti: Corsica suttana (2A), Corsica suprana (2B)
Circundarii: 5
Cantoni: 52
Cumune: 360
Situ ufficiale
Carta
A cità di Bonifaziu

A Corsica hè un'isula di u Mare Terraniu, a quarta più grande dopu à Sicilia, Sardegna è Cipru.

Hè una cullettività territuriale è una regione francese. Cumporta dui dipartimenti: a Corsica suprana (2B, Haute-Corse in francese) in nordu è a Corsica suttana (2A, Corse-du-sud in francese) in meziornu. A lingua di a populazione hè u francese poi a lingua regiunale hè u corsu.

A capitale amministrativa di l'isula hè Aiacciu (Aiaccio in italiano), è questa cità hè dinù a prefettura di u dipartimentu di a Corsica suttana. E grande cità di u dipartimentu sò Portivechju è Sartè.

A prefettura di u dipartimentu di a Corsica suprana hè a cità di Bastia è a so agglumerazione hè a più grande di Corsica, cù e cumune di Furiani, U Borgu, Lucciana, Biguglia è Pietranera. Dinù, a cità di Bastia hè vicinu à u Capicorsu. E principale cità di Corsica suprana sò Corti è Calvi.

A Corsica teni 8.680 km2 di superficia.

Rilievu

A principale muntagna di a Corsica hè u Monte Cintu incù 2 706 metri di altitudine.

Idrografia

U Golu hè u fiume più lungu di a Corsica.

Qui hè una lista di i fiumi di Corsica :


I fiumi di Corsica

Abatescu Alisu Bevincu Bravona Cavu Fangu Figaredda Fiumaltu Fiumorbu Golu Gravona Liamonu Ortolu Ostriconi Osu Portu Prunelli Restonica Rizzanesu Stabiacciu Sulinzara Taravu Tavignanu Travu

A Sardegna, isola vicina

A Sardegna (o Sardigna) hè una isula di u Mare Terraniu pocu distante da a Corsica è una regione taliana.

Storia

A Corsica, in u libru "Wanderings in Corsica; its history and its heroes" di F. A. Gregorovius (1855)

A Storia di a Còrsica hè assai antica. Perfinu Omeru indu l'Udissea parla di a Còrsica : prova chì i Greci cunnoscevanu l'esistenza di l'isula. Si tratta per Umeru di u paese Lestrìgune : "Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra... "

Lingua

A diffusione di u corsu è i so varietà principali

A lingua corsa hè una lingua parlata in Corsica. Cum'è una lingua rumanica hè dirivata da u latinu. Appartene à u gruppu italorumanicu è à u sottugruppu tuscanu, per quessa pudemu dì chì ci hè una grande sumiglianza cù u talianu (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà cismuntiche. E varietà pumuntiche (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a lingua siciliana o galluresa. A lingua corsa ùn hè micca a lingua ufficiale di Corsica – quella hè u francese – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u corsu (in Corsica, in u cuntinente di Francia è in Sardegna). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni è diffati, a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione.

Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Per esempiu, u corsu supranu parlatu in u nordu è centru di Corsica si distingue di u corsu pumuntincu in u sudu di l'isula. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a lingua galluresa hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a lingua sarda; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u sicilianu, u gallurese s'assumiglia à u sartinesu, ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gallurese hà e so regule proprie è hè differente di quella di u corsu.

U Corsu Supranu

I Dialetti Di U Corsu Supranu

u bastiacciu, u capicursinu, u balaninu, u nïulincu, u curtinese, u venachese, ecc.

U Corsu Suttanu

I Dialetti Di U Corsu Suttanu

u taravesu, sartinesu, portivechjacciu, aiaccinu, ecc.

Musica

Pulifunie è Balli raprisentanu a musica Corsa, cume a Pizzica, un ballu chi esiste da luntanu.

Strumenti Musicali Di Corsica

Tammurriata in un paese
Tammurriata corsa

Artisti

Musica

Litteratura In Lingua Corsa

  • Marco Angeli,
  • Ghjuvan Maria Arrighi,
  • Ghjacumu Biancarelli,
  • Marcu Biancarelli,
  • Dumenicu Austinu Casanova,
  • Ghjaseppu Maria Bonavita,
  • Dumenicu Carlotti (Martinu Appinzapalu),
  • Santu Casanova,
  • Ghjuvan Maria Comiti,
  • Rinatu Coti,
  • Sebastianu Dalzeto,
  • Bartulumeu Dolovici,
  • Paulu Matteiu Della Foata,
  • Paulu Desanti,
  • Alain Di Meglio,
  • Anton Francescu Filippini,
  • Jean-Joseph Flori
  • Ghjuvan Ghjaseppu Franchi,
  • Ghjacumu Fusina,
  • Prete Gentili (Anghjulu-Stefanu),
  • Dumenicu Antonu Geronimi,
  • Don-Joseph Giansily
  • Ghjacumu Gregorj,
  • Ghjuvan' Petru Lucciardi,
  • Anton Liunardu Massiani,
  • Ange-Mathieu Mezzadri,
  • Ghjuvan Luigi Moracchini,
  • Norbert Paganelli,
  • Ugo Peretti,
  • Bertino Poli,
  • Michel Poli (A umbria è à sulia),
  • Petru Rocca,
  • Ghjuvan Teramu Rocchi,
  • Ghjacumu Thiers.
  • Ghjuvan Petru Ristori

Università di Corsica

Antone Aiello hè presidente di l'Università.

Cullegamenti esterni

Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino

U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino hè situatu annantu à a cumuna d'Aleria. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u Forte Matra d'Aleria, à circa 70 kilomitri da Bastia è 120 kilomitri d'Aiacciu.

Fiori

   * U fiori di spusedda
   * A falcinedda
   * A malma
   * U purrionu
   * L'arba strega
   * U rundonu
   * A sammula
   * U zafranu corsu
   * A mosca cavaddina
   * U cardu marinu
   * L'arba bicchina
   * A pecita
   * L'arba pughjola
   * U lattaghjolu
   * L'ochjigrisgiu
   * U piumbonu
   * U balculu
   * L'arba fratesca
   * U muchju biancu
   * A lattaredda
   * L'arba di l'Ascinzioni
   * U cinnaronu
   * U sciuppuleddu

I Grandi Venti di Corsica

I venti di Corsica

A Corsica hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u libecciu.

Referenze

Ligami annantu à a Reta

Da vede dinù

Template:Link FA Template:Link FA