Filosofia: differenze trà e virsioni

À prupositu di Wikipedia
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
Xqbot (discussione | cuntribuzioni)
m robot Ajoute: mhr:Философий
m →‎Storia: ligame mudificatu
Linia 8: Linia 8:
A filosofia antica hè dominata da trè filosofi: [[Socrate]], [[Platone]] è [[Aristotele]].
A filosofia antica hè dominata da trè filosofi: [[Socrate]], [[Platone]] è [[Aristotele]].


A [[Filosofia medievale]] custituisce un impurtantu ripensamentu di tutta a tradizione classica, sottu à l'influenza di i trè grandi monoteisimi. I nomi più importanti d'issu periodu sò: [[Avicenna]] è [[Averroè]] in u mondu islamicu, [[Mosè Maimonide]] in u mondu ebraicu, [[Abelardu]], [[Tumasgiu d'Aquinu]] è [[Duns Scotus]] in u mondu cristianu.
A [[Filosofia medievale]] custituisce un impurtantu ripensamentu di tutta a tradizione classica, sottu à l'influenza di i trè grandi monoteisimi. I nomi più importanti d'issu periodu sò: [[Avicenna]] è [[Averroè]] in u mondu islamicu, [[Mosè Maimonide]] in u mondu ebraicu, [[Petru Abelardu|Abelardu]], [[Tumasgiu d'Aquinu]] è [[Duns Scotus]] in u mondu cristianu.


A [[Filosofia moderna]] si stende da 1400 sin'à circa 1800; i più importanti pensatori muderni funu tandu [[René Descartes]], [[Baruch Spinoza]], [[Thomas Hobbes]], [[John Locke]], [[David Hume]] è [[Immanuel Kant]].
A [[Filosofia moderna]] si stende da 1400 sin'à circa 1800; i più importanti pensatori muderni funu tandu [[René Descartes]], [[Baruch Spinoza]], [[Thomas Hobbes]], [[John Locke]], [[David Hume]] è [[Immanuel Kant]].
Linia 16: Linia 16:
In a [[Filosofia di u XX seculu]] i filosofi europei è americani hanu pigliatu diverse strade . A [[Filosofia analitica]], incù [[Bertrand Russell]], [[G. E. Moore]], è [[Ludwig Wittgenstein]], si sviluppa soprattuttu à [[Oxford]] è [[Cambridge]], induve si riuniscenu ancu l'empiristi logichi emigrati da a Germania è da l'Austria (per esempiu [[Rudolf Carnap]]) è altri americani (cum'è [[Willard Van Orman Quine|W. V. O. Quine]], [[Donald Davidson]], è [[Saul Kripke]]), o filosofi di lingua inglese (per esempiu [[A. J. Ayer]]).
In a [[Filosofia di u XX seculu]] i filosofi europei è americani hanu pigliatu diverse strade . A [[Filosofia analitica]], incù [[Bertrand Russell]], [[G. E. Moore]], è [[Ludwig Wittgenstein]], si sviluppa soprattuttu à [[Oxford]] è [[Cambridge]], induve si riuniscenu ancu l'empiristi logichi emigrati da a Germania è da l'Austria (per esempiu [[Rudolf Carnap]]) è altri americani (cum'è [[Willard Van Orman Quine|W. V. O. Quine]], [[Donald Davidson]], è [[Saul Kripke]]), o filosofi di lingua inglese (per esempiu [[A. J. Ayer]]).


In [[Europa]] (specialmente in Germania è in Francia), u fenomenologu tedescu d'origine ebraica [[Edmund Husserl]] è u so discepulu [[Martin Heidegger]] aprenu a strada, prestu suvitati da [[Jean-Paul Sartre]] è altri esistenzialisti, à una varietà di discipline filosofiche.
In [[Europa]] (specialmente in Germania è in Francia), u fenomenologu tedescu d'origine ebraica [[Edmund Husserl]] è u so discepulu [[Martin Heidegger]] aprenu a strada, prestu suvitati da [[Jean-Paul Sartre]] è altri esistenzialisti, à una varietà di discipline filosofiche.


== Discipline filosofiche ==
== Discipline filosofiche ==

Versione di e 20:34, 26 utt 2010

A morte di Socrate

A parolla filosofia vene da u grecu φίλος (filos) = amore è σοφία (sofìa) = sapienza è significheghja l'amore di a sapienza. Ma a definizione di a filosofia ferma in sè stessu un prublema filosoficu. Esistenu dunque parechje definizione di a filosofia.

Storia

I filosofi dividenu a longa storia di a filosofia occidentale in filosofia antica, filosofia medievale, filosofia moderna è filosofia contemporanea.

A filosofia antica hè dominata da trè filosofi: Socrate, Platone è Aristotele.

A Filosofia medievale custituisce un impurtantu ripensamentu di tutta a tradizione classica, sottu à l'influenza di i trè grandi monoteisimi. I nomi più importanti d'issu periodu sò: Avicenna è Averroè in u mondu islamicu, Mosè Maimonide in u mondu ebraicu, Abelardu, Tumasgiu d'Aquinu è Duns Scotus in u mondu cristianu.

A Filosofia moderna si stende da 1400 sin'à circa 1800; i più importanti pensatori muderni funu tandu René Descartes, Baruch Spinoza, Thomas Hobbes, John Locke, David Hume è Immanuel Kant.

A Filosofia di u XIX seculu hè stata dominata da a filosofia post-kantiana di l'idealisimu tedescu è da filosofi idealisti cum'è Georg Wilhelm Friedrich Hegel, F. H. Bradley, o da filosofi cum'è Karl Marx. Altri importanti pensatori d'issa perioda sò stati John Stuart Mill, Ralph Waldo Emerson, Søren Kierkegaard è Friedrich Nietzsche.

In a Filosofia di u XX seculu i filosofi europei è americani hanu pigliatu diverse strade . A Filosofia analitica, incù Bertrand Russell, G. E. Moore, è Ludwig Wittgenstein, si sviluppa soprattuttu à Oxford è Cambridge, induve si riuniscenu ancu l'empiristi logichi emigrati da a Germania è da l'Austria (per esempiu Rudolf Carnap) è altri americani (cum'è W. V. O. Quine, Donald Davidson, è Saul Kripke), o filosofi di lingua inglese (per esempiu A. J. Ayer).

In Europa (specialmente in Germania è in Francia), u fenomenologu tedescu d'origine ebraica Edmund Husserl è u so discepulu Martin Heidegger aprenu a strada, prestu suvitati da Jean-Paul Sartre è altri esistenzialisti, à una varietà di discipline filosofiche.

Discipline filosofiche

A filosofia

Cum'è ogni campu di studiu accademicu, a filosofia si sparte in numerose sottudiscipline. Pare chì a filosofia cimmporti un numeru particularmente impurtantu di discipline, in maiò parte à causa di u fattu ch'ellu esiste una tendenza à sviluppà una "filosofia di", per guasi tuttu ciò chì pò esse studiatu. Frà mezu à e sottudiscipline di a filosofia, si pò mintuvà particularmente: a logica, a metafisica, a filosofia di a mente, a filosofia di u linguaghju, l'epistemologia, a filosofia di a scenza, l'etica è a filosofia pulitica, chì ponu esse cunsiderate cum'è sottudiscipline centrale di a filosofia.

Filosofia applicata

A filosofia hà dinù applicazione pratiche. Frà quessi, si pò mintuvà: l'etica è a filosofia politica. E filosofie politiche di John Locke, Jean-Jacques Rousseau, Karl Marx, John Stuart Mill, è John Rawls hanu datu forma (o sò state usate per ghjustificà) à i guverni e à e so azzione. A filosofia di l'educazione merita ancu ella attenzione; l'educazione progressiva prumossa da John Dewey hà avutu un impattu prufondu annatu à e pratiche educative di u XX seculu.

Altre applicazione importante, ma menu immediate, si ponu truvà in epistemologia, chì aiuta à definisce e nozione di cunniscenza, di prova è di credenza ghjustificata. A filosofia di a scenza discute i fundamenti di a metodologia scientifica. L'estetica pò aiutà à interpretà l'arte. Ancu l'ontologia, sicuramente a più astratta è prima facie a menu pratica trà e branche di a filosofia, hà avutu consequenze importante per a logica è l'informatica. In generale, e varie "filosofie di", come la filosofia di u drittu, ponu furnisce à i specialisti di i campi rispettivi una cunniscenza più prufonda di e base teoriche è concettuali di a so propria disciplina.

Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA Template:Link FA