Drittu: differenze trà e virsioni
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m robot Ajoute: sk:Právo |
m robot Ajoute: cv, is, lb, os, ps, si, zea, zh-min-nan Modifie: bat-smg |
||
Linia 58: | Linia 58: | ||
[[ba:Хоҡуҡ]] |
[[ba:Хоҡуҡ]] |
||
[[bar:Recht]] |
[[bar:Recht]] |
||
[[bat-smg: |
[[bat-smg:Teisė]] |
||
[[be:Права]] |
[[be:Права]] |
||
[[be-x-old:Права]] |
[[be-x-old:Права]] |
||
Linia 70: | Linia 70: | ||
[[ch:Lai]] |
[[ch:Lai]] |
||
[[cs:Právo]] |
[[cs:Právo]] |
||
[[cv:Тивĕçлĕ ирĕклĕх]] |
|||
[[cy:Cyfraith]] |
[[cy:Cyfraith]] |
||
[[da:Jura]] |
[[da:Jura]] |
||
Linia 94: | Linia 95: | ||
[[id:Hukum]] |
[[id:Hukum]] |
||
[[io:Yuro]] |
[[io:Yuro]] |
||
[[is:Lögfræði]] |
|||
[[it:Diritto]] |
[[it:Diritto]] |
||
[[ja:法 (法学)]] |
[[ja:法 (法学)]] |
||
Linia 107: | Linia 109: | ||
[[la:Ius]] |
[[la:Ius]] |
||
[[lad:Dirito]] |
[[lad:Dirito]] |
||
[[lb:Droit]] |
|||
[[li:Rech]] |
[[li:Rech]] |
||
[[ln:Mambí ma mibéko]] |
[[ln:Mambí ma mibéko]] |
||
Linia 122: | Linia 125: | ||
[[nrm:Loué]] |
[[nrm:Loué]] |
||
[[oc:Drech]] |
[[oc:Drech]] |
||
[[os:Барад]] |
|||
[[pl:Prawo]] |
[[pl:Prawo]] |
||
[[ps:حقوق]] |
|||
[[pt:Direito]] |
[[pt:Direito]] |
||
[[qu:Chiqa]] |
[[qu:Chiqa]] |
||
Linia 129: | Linia 134: | ||
[[sc:Deretu]] |
[[sc:Deretu]] |
||
[[sco:Law]] |
[[sco:Law]] |
||
[[si:නීතිය]] |
|||
[[simple:Law]] |
[[simple:Law]] |
||
[[sk:Právo]] |
[[sk:Právo]] |
||
Linia 146: | Linia 152: | ||
[[yi:געזעץ]] |
[[yi:געזעץ]] |
||
[[yo:Òfin]] |
[[yo:Òfin]] |
||
[[zea:Recht]] |
|||
[[zh:法律]] |
[[zh:法律]] |
||
[[zh-classical:法律]] |
[[zh-classical:法律]] |
||
[[zh-min-nan:Hoat-lu̍t]] |
|||
[[zh-yue:法律]] |
[[zh-yue:法律]] |
Versione di e 11:50, 6 mag 2010
U Drittu hè l'inseme di e regule è di e norme (contenute in e leghje) formulate di manera generale chì arreguleghjanu e relazione di un gruppu organizatu di persone. A regula cusì definita hè chjamata, di manera tennica, a norma. U scopu di e regule di drittu hè a regulazione di i rapporti sociali.
Secondu un'altra definizione, u drittu hè u complessu di e regule chì sò in vigore in una società organizata in a forma di unu statu, elaborate da l'organisimi chì secondu a so custituzione hanu u putere d'appruvà e leghje, è fatte rispettà obbligatoriamente, per via di sanzione. U drittu custituisce dunque un principiu di coesione per una società civile.
Principale sottudiscipline
E principale sottudiscipline di u drittu sò:
- Drittu publicu
- Drittu aerospaziale
- Drittu di l'ambiente
- Drittu amministrativu
- Drittu canonicu
- Drittu costituzionale
- Drittu cumparatu
- Drittu comunitariu
- Drittu ecclesiasticu
- Drittu di a navigazione
- Drittu finanziariu
- Drittu internazionale
- Drittu penale
- Drittu di procedura penale
- Drittu di procedura civile
- Drittu publicu internazionale
- Drittu tributariu
- Dritti umani
- Legislazione di i bè culturali