Drittu: differenze trà e virsioni

À prupositu di Wikipedia
Contenuto cancellato Contenuto aggiunto
m robot Ajoute: war:Balaud
m robot Ajoute: bat-smg, bm, no, zh Retire: fa
Linia 56: Linia 56:
[[ba:Хоҡуҡ]]
[[ba:Хоҡуҡ]]
[[bar:Recht]]
[[bar:Recht]]
[[bat-smg:Īstatīms]]
[[be-x-old:Права]]
[[be-x-old:Права]]
[[bg:Право]]
[[bg:Право]]
[[bm:Sàrìya]]
[[bn:আইন]]
[[bn:আইন]]
[[br:Gwir (lezenn)]]
[[br:Gwir (lezenn)]]
Linia 73: Linia 75:
[[es:Derecho]]
[[es:Derecho]]
[[eu:Zuzenbide]]
[[eu:Zuzenbide]]
[[fa:قانون]]
[[fr:Droit]]
[[fr:Droit]]
[[fur:Dirit]]
[[fur:Dirit]]
Linia 106: Linia 107:
[[nl:Recht]]
[[nl:Recht]]
[[nn:Rettsvitskap]]
[[nn:Rettsvitskap]]
[[no:Rettsvitenskap]]
[[nrm:Loué]]
[[nrm:Loué]]
[[oc:Drech]]
[[oc:Drech]]
Linia 130: Linia 132:
[[war:Balaud]]
[[war:Balaud]]
[[yi:געזעץ]]
[[yi:געזעץ]]
[[zh:法律]]
[[zh-classical:法律]]
[[zh-classical:法律]]
[[zh-yue:法律]]
[[zh-yue:法律]]

Versione di e 08:51, 3 ghju 2009

U Drittu hè l'inseme di e regule è di e norme (contenute in e leghje) formulate di manera generale chì arreguleghjanu e relazione di un gruppu organizatu di persone. A regula cusì definita hè chjamata, di manera tennica, a norma. U scopu di e regule di drittu hè a regulazione di i rapporti sociali.

Secondu un'altra definizione, u drittu hè u complessu di e regule chì sò in vigore in una società organizata in a forma di unu statu, elaborate da l'organisimi chì secondu a so custituzione hanu u putere d'appruvà e leghje, è fatte rispettà obbligatoriamente, per via di sanzione. U drittu custituisce dunque un principiu di coesione per una società civile.

Principale sottudiscipline

E principale sottudiscipline di u drittu sò:

Template:Link FA