Sorbus aria
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Sorbus aria | |||||
Classifica scientifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisione | Magnoliophyta | ||||
Classa | Magnoliopsida | ||||
Ordine | Rosales | ||||
Famiglia | Rosaceae | ||||
Generu | Sorbus | ||||
Nomu binuminale | |||||
Sorbus aria Linnaeus, 1753 | |||||
![]() |
U melu ursinu (Sorbus aria) hè una spezia d'arburu chì appartene à a famiglia di e Rosaceae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]U melu ursinu hè un arburu di statura media, pudendu ghjunghje sin'à 10 à 15 metri d’altezza. A so scorza hè grisgia è relativamente liscia. E so foglie sò ovale, simplice, cun un margine dentate è un aspettu biancu o argentatu in sottu per via di una densa pilusità. I fiori bianchi si presentanu in gaspe durante u veranu. I frutti sò rossi o culore d'oru è s'assumiglianu à piccule mele.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]Sorbus aria hè nativu d’Europa, da u nordu finu à u Mediterraniu. Hè prisente in e muntagne è in e fureste d'altitudine media.
In Corsica
[mudificà | edità a fonte]In Corsica, u melu ursinu si trova in ariale montagnole è suprane, induve ellu hè una spezia relativamente cumuna.[1]
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]Hè una spezia scasciante, chì perde e so foglie d’inguernu. A fiuritura si face di veranu, attirendu parechji insetti impullinatori. I frutti maturanu di vaghjimu è ponu esse manghjati da l’aceddi è da certi mammiferi, chì cuntribuiscenu à a so dispersione. A spezia pò ancu ripruduce per via vegetativa.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]Sorbus aria face parte di u generu Sorbus, chì cumprende numerose spezie d’arburi è arbusti. Sò cunnisciuti per i so frutti simili à quelli di u melu. U melu ursinu hè statu discrittu da Linnaeus in u 1753. Hè ancu chjamatu aria edulis. U so nome latinu «aria» vene da u latinu è puderia riferisce si à l’apparenza lucente di e so foglie.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]Sorbus aria hè una spezia larga è micca minacciata sient’è l’Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Tuttavia, a distruzzione di u so ambiente naturali puderia, in certe rigione, riduce e so pupulazione. A prutezzione di e fureste è di e muntagne induv'ellu cresce stu arburu hè impurtante per a so sopravvivenza.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Jeanmonod & Gamisans (2013).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte] Sorbus aria annantu à Wikimedia Commons.