Salaria pavo
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Salaria pavo | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Imbrancamentu | Chordata | ||||
Classa | Actinopteri | ||||
Imbrancamentu | Acanthopterygii | ||||
Classa | Percomorphaceae | ||||
Ordine | Blenniiformes | ||||
Famiglia | Blenniidae | ||||
Generu | Salaria | ||||
Nome binuminale | |||||
Salaria pavo Antoine Risso, 1810 | |||||
![]() |
A bacciulosa di caletta (Salaria pavo) hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Blenniidae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]A bacciulosa di caletta misura di media 10 à 15 centimi di lunghezza è prisenta una culurazione varievule andendu da bruna à verde, incù tacche turchine è arancine annantu à u corpu. Pussede una testa larga è nutaghjole dursale è anale lungarine.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]A bacciulosa di caletta hè prisente in acque marine di l'acque custiere di u mare Terraniu, di u mare Atlanticu orientale è di u mare Neru. Omu a trova di regula in e zone rucciose è l'erbaghji marini, induv'ellu si nutrisce di picculi crustacei è di larve d'invertebrati.
A bacciulosa di caletta hè prisente in acque marine di Corsica.[1]
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]A bacciulosa di caletta hè un pesciu territuriale chì stabilisce u so territoriu in i caravoni è e spaccature di i scogli. Hè capace à cambià di culore per camuffà si è pruteghje si da i predatori. A riproduzione di 'ssa spezia hè ovipara, l'ovi essendu diposti in nidi custruiti da u masciu.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]Salaria pavo appartene à u generu Salaria, chì ragruppa parechje spezie di bacciulose. I so eventuali sinonimi sò Blennius pavo è Blennius pholis.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]Benchì a bacciulosa di caletta ùn sia micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, hè sottumessa à certe prissione ligate à a polluzione di l'acque custiere è à a distruzzione di u so ambiente naturale. Hè dunque impurtante di mette in piazza in certi lochi e misure di cunsirvazione per prisirvà 'ssa spezia è u so ecusistema.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Miniconi (2017).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]Salaria pavo annantu à Wikimedia Commons.