Remora remora
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
U pesciu peci | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Imbrancamentu | Chordata | ||||
Classa | Actinopteri | ||||
Imbrancamentu | Acanthopterygii | ||||
Classa | Percomorphaceae | ||||
Ordine | Perciformes | ||||
Famiglia | Echeneidae | ||||
Generu | Remora | ||||
Nome binuminale | |||||
Remora remora Carl Linnaeus, 1758 | |||||
![]() |
U pesciu peci (Remora remora) hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di l'Echeneidae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]U pesciu peci hè un pesciu di piccula taglia, misurendu di regula trà 30 è 90 centimi di longu. U so corpu hè lungarinu è di forma cilindrica, incù un culore grisgiu argentatu è marche bughje annantu à u spinu. Pussede una nutaghjola dursale situata in u daretu di u corpu, è ancu una ventosa annantu in a parte suprana di a testa, li permittendu d'appiccà si à i grandi animali marini tali i cagnacci o e cuparchjate.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]Omu ritrova u pesciu peci in l'acque trupicale è timperate di l'oceani Atlanticu, Indianu è Pacificu, è ancu in u Mediterraniu. Hè à spessu ossirvatu vicinu à i scogli corallini è i relitti, induv'ella pò truvà rifughju è cibà si.
U pesciu peci hè prisente in acque marine di Corsica.[1]
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]U pesciu peci hè un pesciu opportunistu, nutriscendu si per u più di picculi pesci, di crustacei è di pisticciuli organichi. Si culloca in gruppu è improda a so ventosa per appiccà si à i grandi animali marini, lascendu si cusì traspurtà tuttu cibendu si di resti di prede catturate da a so ospite.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]U pesciu peci hè dinù cunnisciutu sottu à i nomi scentifichi d'Echeneis remora o di Remora osteochir.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]U pesciu peci ùn hè micca cunsiderata cum'è una spezia minacciata, chì hè largamente spartu in l'oceani di u mondu sanu. Eppuru, a pesca eccessiva è a distruzzione di u so ambiente naturale ponu custituisce minacce putenziale per a so pupulazione à longu andà. Hè dunque impurtante di mette in piazza e misure di cunsirvazione in certi lochi per prisirvà 'ssa spezia è u so ecusistema marinu.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Miniconi (2017).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]Remora remora annantu à Wikimedia Commons.