Pittura d'Andrea Doria

A pittura d'Andrea Doria hè un'opera chì si trova à u Museu di Bastia. Ùn si cunnosce micca l'autore, hè attribuita à scola ghjenuvese. Ùn si cunnosce mancu a data : u 16u o u 17u seculu.
Andrea Doria
[mudificà | edità a fonte]Andrea Doria (1466-1560) hè unu di l'omi i più famosi di a storia di Ghjenuva. Hè statu un grande amirale è omu puliticu ghjenuvese, à u 16u seculu. Prima hè statu à u serviziu d'altre putenze (a Francia, dopu l'imperatore Carlu Quintu). Tandu si dice ch'ellu era condottiere, un sceffu militare di suldati. Hè ellu chì dà a so indipendenza à Ghjenuva, è chì riurganizeghja a Republica. Face compie e lite trà Ghjenuvesi. Diventa tandu un grande capimachja militare di u Mediterraniu, luttendu contr'à l'Ottomani è i pirati barbareschi. Grazia à ellu, a Republica di Ghjenuva cunnosce a stabilità, a pace è a ricchezza.
Hè ghjuntu in Corsica per cumbatte u signore Rinucciu della Rocca, in guerra contr'à l'autorità ghjenuvese. In l'anni 1553-1554 volta per battesi contr'à e truppe francese è turche cummandate da Samperu Corsu.
Andrea Doria hà campatu sin'à 94 anni.
L'opera
[mudificà | edità a fonte]Stu ritrattu rapresenta à Andrea Doria à a fine di a so vita, à pusà in u so scagnu. Ci sò ducumenti, un orilogiu, è Andra Doria hà un ghjattu. U ghjattu simbulizeghja a libertà è l'indipendenza. Sapemu chì Andrea Doria avia un ghjattu, chjamatu Dragut, di u nome di u so nemicu, u piratu sarracinu.
Infurmazione
[mudificà | edità a fonte]Numeru d'inventariu : MEC 2018.1.1