Vai al contenuto

Lactarius sanguifluus

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Pininu)
U pininu
Lactarius sanguifluus
Classificazione scentifica
Regnu Fungi
Divisione Basidiomycota
Classa Basidiomycetes
Ordine Russulales
Famiglia Russulaceae
Generu Lactarius
Nome binuminale
Lactarius sanguifluus
Bull. (1789)

U pininu (Lactarius sanguifluus) hè una spezia di fungu basidiomicete chì appartene à a famiglia Russulaceae. [1] Cresce di regula in gruppi ancu numerosi, in i boschi di cunifere, è hè abbundante soprattuttu in l'Europa miridiunale. Quandu hè ammaccatu o tagliatu, a so carne sparte assai latticiu di culore russicciu, chì vene pianu pianu à u verdicciu quand’ellu hè à l’aria; da quì vene u nome di sta spezia di fungu, è st’ispezione permette di distingue Lactarius sanguifluus da altre spezie di u generu Lactarius, cum’è Lactarius deliciosus. Hè un fungu cumestibile è abbastanza apprezzatu in cucina, in particulare in a cucina catalana.

Etimulugia è tassunumia

[mudificà | edità a fonte]

A parolla sanguifluus (da u latinu sanguis, “sangue”, è fluus, “flussu”) vene da u culore rossu di vinu chì u fungu sparte quandu ellu hè tagliatu. In a so publicazione uriginale di u 1811, u micologu francesu Jean-Jacques Paulet cita Lactarius sanguifluus sottu u nome francese di “Rougillon des Toulouzains”; in a publicazione Epicrisis Systematis Mycologici di u 1838, u micologu svedese Elias Magnus Fries face apparisce u fungu per a prima volta dentru u generu Lactarius.

Discrizzione

[mudificà | edità a fonte]
Esemplare coltu in Portugallu: si ponu vede e lamelle di culore rosa pallidu è l’irregulareità di a superficia esterna di u pede.

U cappellu hè cunvessu, cù una piccula depressione in u centru, è misura trà 5 è 12 cm di diametru. A so superficia hè liscia è appena viscosa; e so margine sò piegate à l'inghjò; hè di culore marrone/rosatu, ma l'accade à spessu di sfumà versu l’aranciu-ocra, qualchì volta cù macchie grisgicce o di culore grisgiu-verde pallidu, soprattuttu induve a superficia hè ammaccata. E lamelle sò tipicamente di culore rossu pallidu, vinosu. U pede hè cilindricu, altu trà 2 è 5 cm è di 1-3 cm di diametru; a so superficia hè di culore ocra, rosata o tendente à u grisgiu-rosa, è presenta qualchì volta piccule fussette di culore più vivu, trà l’aranciu-russicciu è u brunu. A carne hè di cunsistenza variabile, pudendu esse resistente o friabile, è hè di regula russiccia in u pede, di culore rossu mattone o brunicciu sott’à a cuticula di u cappellu. Ùn hà micca odore particulare, mentri u so gustu varieghja da dolce à appena amarognu.

Distribuzione è ambiente

[mudificà | edità a fonte]

U pininu hè una spezia ectomicorrizica chì cresce in assuciazione cù i pini nant’à terreni di preferenza calcarii. U fungu hè largamente diffusu in u Statu indianu di Himachal Pradesh, induve si trova in e fureste miste di cunifere, di regula sott’à un tipu di felce, Onychium japonicum var. lucidum. In Asia, stu lattariu si trova dinù in Vietnamu è in Cina. Hè abbundante dinù in l’Europa miridiunale, induve cresce trà sittembre è nuvembre (qualchì volta sin’à dicembre in e zone più miridiunale di u cuntinente). In i Paesi Bassi hè statu truvatu in qualchì duna calcaria, cù tendenza à cresce in un locu più caldu. Sempre in Europa, u pininu hè statu individuatu in Germania, Belgiu, Cipru, Spagna, Estonia, Francia, Grecia, Italia, Lussemburgu, Pulonia, Russia, Sluvacchia, Svezia è Svizzera. In Africa, sta spezia hè stata truvata in u Maroccu.

Cumestibilità

[mudificà | edità a fonte]

U pininu hè cunsideratu un ottimu cumestibile è hè cunsideratu da certi autori cum’è u lattariu di gustu u megliu. In certe zone di u bacinu mediterraneu, induve u fungu hè largamente adupratu in cucina, li sò stati dati nomi pupulari, per esempiu rovelló in Catalogna, pignen in Provenza è sanguinellu in Rumagna. Si cunsumeghja frescu, soprattuttu à a griglia cundita cù salsa di pursemulu, o puru in padella cù butirulu. Pò ancu esse asciuvatu o usatu per fà e conserve.

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in talianu.