Vai al contenuto

Palazzu Caraffa

À prupositu di Wikipedia

U Palazzu Caraffa, o Casa Caraffa hè un casale situatu in u centru storicu di Bastia, à u principiu di u carrughju Chanoine-Letteron (carrughju Drittu), in u quartieru di Terravechja.

Hè una casa patrizia chì appartene à a famiglia Caraffa. Dapoi u 2002 appartene à a cumuna di Bastia[1] .

U Palazzu Caraffa situatu à principiu di u Carrughju Dirittu

A facciata di a casa (o palazzu) Caraffa hè a più alta di Bastia. À l'orìgine era una casa burghese, custruita in u 1612 da a famiglia Petroni. Versu u 1680, a casa Petroni hè stata aduprata cum'è basa di una casa impurtante custruita da Anton Bastianu Caraffa, un riccu nutabile bastianu.

U palazzu hè statu ingrandatu in u 1775 da Ghjuvan Battista de Caraffa, chì hè statu merre di Bastia in u 1789.

Un giardinu botanicu hè statu accunciatu in u 1865 [2] .

U palazzu hè scrittu cum'è munumentu storicu dapoi u 2009[3].

Trasferitu in u 2002 da a famiglia Bronzini de Caraffa à a cumuna di Bastia, hè previstu ch'ellu sia risturatu[1].

Descrizzione

[mudificà | edità a fonte]
Balcone di u Palazzu Caraffa

À u pianu di a terra c'eranu butteghe, cantine è una tanneria. À u primu pianu eranu allughjati i cummercianti è l'impiegati.

À u terzu livellu si trovanu l'appartamenti di ricezzione, spaziosi è fatti di volte. Ghjè à stu pianu ch'elli si trovanu i balconi in muratura. U purtone di u numeru 2 dà direttamentu accessu à stu pianu cù una grande scala.

A stanza più bella hè un grande salottu cù una volta pinta in trompe-l'oeil. Accoglie ancu una di e più belle bibliuteche private di a cità.

Ci hè dinù una cappella, decurata versu u 1770.

Da u latu di u carrughju, ci sò parechje camere, cum'è u salone Wurtenberg, chjamatu cusì dopu chì u duca Ludwig von Wurtenberg sia statu l'invitatu di a famiglia in u 1741 [2] .

Note è referenze

[mudificà | edità a fonte]