Vai al contenuto

Ophidion barbatum

À prupositu di Wikipedia
Ophidion barbatum
Ophidion barbatum
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Actinopteri
Imbrancamentu Acanthopterygii
Classa Percomorphaceae
Ordine Ophidiiformes
Famiglia Ophidiidae
Generu Ophidion
Nome binuminale
Ophidion barbatum
Carl Linnaeus, 1758

Ophidion barbatum hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di l'Ophidiidae.

Descrizzione

[mudificà | edità a fonte]

Ophidion barbatum si caratterizeghja da un corpu lungarinu è cilindricu, incù una testa relativamente chjuca è una bocca spurghjente. A so culurazione varieghja da brunu chjaru à grisgiu scuru, incù qualchì volta machje più bughje annantu à u spinu. Omu u ricunnosce dinù à a so nutaghjola dursale unica, longa è cuntinua, chì si stende annantu à tutta a lunghezza di u so spinu.

Ripartizione

[mudificà | edità a fonte]

Omu trova Ophidion barbatum in l'acque timperate è trupicale di u mare Atlanticu Nordu, dapoi a costa orientale di l'America di u Nordu sinu à e coste europee, passendu per l'Azzore è l'isule Canarie, è ancu in u Mediterraniu. Affizziuneghja i fondi rinosi è fangosi, induv'ellu si piatta frà l'alghe è i scogli.

Ophidion barbatum hè prisente in acque marine di Corsica.[1]

Ophidion barbatum hè un pesciu nutturnu chì si ciba per u più di picculi crustacei, di varmi marini è di picculi pesci. Improda a so nutaghjola dursale per cullucà si ondulendu, è a so bocca spurghjente per catturà e so prede. Si riproduce d'istate, è e femine diponenu i so ovi in nidi scavati in a rena.

Ophidion barbatum hè statu discrittu per a prima volta in u 1758 da u naturalistu svedese Carl von Linné.

Cunsirvazione

[mudificà | edità a fonte]

Ophidion barbatum hè una spezia relativamente cumuna in a so area di ripartizione, è ùn hè micca cunsiderata cum'è minacciata. Eppuru, a pesca eccessiva è a distruzzione di u so ambiente puderianu mette in periculu a so pupulazione à longu andà. Hè dunque impurtante di surviglià da vicinu u statu di e pupulazione di 'ssa spezia in certi lochi è di mette in piazza e misure di cunsirvazione per garantisce a so sopravvivenza.

Riferimenti

[mudificà | edità a fonte]
  • Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
  1. https://fishbase.mnhn.fr/summary/Speciessummary.php?id=1742.

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]