Micromesistius poutassou
| |||||
|---|---|---|---|---|---|
| Micromesistius poutassou | |||||
| Classifica scentifica | |||||
| Regnu | Animalia | ||||
| Imbrancamentu | Chordata | ||||
| Classa | Actinopteri | ||||
| Imbrancamentu | Acanthopterygii | ||||
| Classa | Percomorphaceae | ||||
| Ordine | Gadiformes | ||||
| Famiglia | Gadidae | ||||
| Generu | Micromesistius | ||||
| Nome binuminale | |||||
| Micromesistius poutassou Antoine Risso, 1827 | |||||
U nasellu putu (Micromesistius poutassou) hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Gadidae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]U nasellu putu si caratterizeghja da un corpu lungarinu è affusulatu, di culore turchinu argentatu annantu à u spinu è argentatu annantu à u corpu. A so taglia media hè di circa 30 à 40 centimi, ma pò aghjunghje sinu à 60 centimi di lunghezza.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]U nasellu putu hè prisente in acque marine di l'acque di u mare Atlanticu Nordestu, da a Nurvegia à a Mauritania, è ancu in u Mediterraniu. Omu u trova di regula à prufundità andendu da 50 à 500 metri, induv'ellu si ciba per u più di picculi pesci è di crustacei.
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]U nasellu putu hè un pesciu gregariu chì forma scialmi pudendu cuntà i migliaie d'individui. Si riproduce d'inguernu, è e femine diponenu i so ovi annantu à u fondu marinu. I ghjovani si sviloppanu prestu è aghjunghjenu a maturità sissuale à l'età di à l'incirca 2 anni.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]U nasellu putu appartene à u generu Micromesistius, chì cumprende dinù un'antra spezia, Micromesistius australis, cunnisciuta sottu u nome di nasellu turchinu australe. Hè qualchì volta designatu sottu à u sinonimu di Gadus poutassou.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]U nasellu putu hè una spezia relativamente abundante è largamente piscata per a so carne sapurita. Eppuru, e pupulazione di nasellu turchinu sò sottumesse à una prissione di pesca intensa, ciò chì hà caghjunatu una diminuzione di certe pupulazione. Misure di gistione è di cunsirvazione sò messe in ballu per assicurà a durabilità di 'ssa risorsa alieutica.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
Note
[mudificà | edità a fonte]- ↑ Miniconi (2017).
Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]
Micromesistius poutassou annantu à Wikimedia Commons.