Mustelus asterias
| |||||
---|---|---|---|---|---|
![]() | |||||
Mustelus asterias | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Imbrancamentu | Chordata | ||||
Classa | Chondrichthyes | ||||
Imbrancamentu | Acanthopterygii | ||||
Classa | Percomorphaceae | ||||
Ordine | Carcharhiniformes | ||||
Famiglia | Triakidae | ||||
Generu | Mustelus | ||||
Nome binuminale | |||||
Mustelus asterias Hippolyte Cloquet, 1819 | |||||
Mustelus asterias hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Triakidae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]Mustelus asterias hè caratterizatu da un corpu lungarinu è affusulatu, incù un culore grisgiognu annantu à u spinu è biancastru annantu à u corpu. 'Ssa spezia di cagnacciu pussede nutaghjole pettorale larghe è attundate, è ancu una piccula nutaghjola dursale situata vicinu à a coda. I denti di Mustelus asterias sò chjuche è pinzute, adatte per cibà si di picculi pesci è di crustacei.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]Mustelus asterias hè largamente spartu in l'acque custiere timperate di u mare Atlanticu Nordu, da a Nurvegia insin'à u Maroccu. Omu u trova dinù in u Mediterraniu è in mare Neru. 'Ssu cagnacciu priferisce i fondi rinosi è l'acque pocu prufonde, induv'ellu pò cibà si è riproduce si.
Mustelus asterias hè prisente in acque marine di Corsica.[1]
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]Mustelus asterias hè un cagnacciu ovuviviparu, ciò chì significheghja ch'è l'embrioni si sviloppanu indrentu à a mamma prima di nasce vivi. A gistazione dura circa un annu, è a femina dà nascita à 4 à 12 chjuchi. I ghjovani si cibanu per u più di picculi pesci è di crustacei, prima di diventà predatori più spicializati à l'età adultu.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]I sinonimi di Mustelus asterias inchjudenu Mustelus punctulatus è Mustelus laevis.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]Benchì Mustelus asterias ùn sia micca dirittamente sibulatu da e pischerie cummerciale, hè à spessu catturatu di manera accissoria in e rete di pesca. 'Ssa spezia hè cunsiderata cum'è di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN), ma e misure di gistione sò necessarie in certi lochi per assicurà a so sopravvivenza à longu andà.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
Note
[mudificà | edità a fonte]Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]Mustelus asterias annantu à Wikimedia Commons.