Vai al contenuto

Mustelus asterias

À prupositu di Wikipedia
Mustelus asterias
Mustelus asterias
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Chondrichthyes
Imbrancamentu Acanthopterygii
Classa Percomorphaceae
Ordine Carcharhiniformes
Famiglia Triakidae
Generu Mustelus
Nome binuminale
Mustelus asterias
Hippolyte Cloquet, 1819

Mustelus asterias hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Triakidae.

Descrizzione

[mudificà | edità a fonte]

Mustelus asterias hè caratterizatu da un corpu lungarinu è affusulatu, incù un culore grisgiognu annantu à u spinu è biancastru annantu à u corpu. 'Ssa spezia di cagnacciu pussede nutaghjole pettorale larghe è attundate, è ancu una piccula nutaghjola dursale situata vicinu à a coda. I denti di Mustelus asterias sò chjuche è pinzute, adatte per cibà si di picculi pesci è di crustacei.

Ripartizione

[mudificà | edità a fonte]

Mustelus asterias hè largamente spartu in l'acque custiere timperate di u mare Atlanticu Nordu, da a Nurvegia insin'à u Maroccu. Omu u trova dinù in u Mediterraniu è in mare Neru. 'Ssu cagnacciu priferisce i fondi rinosi è l'acque pocu prufonde, induv'ellu pò cibà si è riproduce si.

Mustelus asterias hè prisente in acque marine di Corsica.[1]

Mustelus asterias hè un cagnacciu ovuviviparu, ciò chì significheghja ch'è l'embrioni si sviloppanu indrentu à a mamma prima di nasce vivi. A gistazione dura circa un annu, è a femina dà nascita à 4 à 12 chjuchi. I ghjovani si cibanu per u più di picculi pesci è di crustacei, prima di diventà predatori più spicializati à l'età adultu.

I sinonimi di Mustelus asterias inchjudenu Mustelus punctulatus è Mustelus laevis.

Cunsirvazione

[mudificà | edità a fonte]

Benchì Mustelus asterias ùn sia micca dirittamente sibulatu da e pischerie cummerciale, hè à spessu catturatu di manera accissoria in e rete di pesca. 'Ssa spezia hè cunsiderata cum'è di preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN), ma e misure di gistione sò necessarie in certi lochi per assicurà a so sopravvivenza à longu andà.

Riferimenti

[mudificà | edità a fonte]
  • Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
  1. https://fishbase.mnhn.fr/summary/5938.

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]