Vai al contenuto

Monochirus hispidus

À prupositu di Wikipedia
A lingua pilosa
Monochirus hispidus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Actinopteri
Imbrancamentu Acanthopterygii
Classa Percomorphaceae
Ordine Pleuronectiformes
Famiglia Soleidae
Generu Monochirus
Nome binuminale
Monochirus hispidus
Thomas Pennant, 1784

A lingua pilosa (Monochirus hispidus= hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Soleidae.

Descrizzione

[mudificà | edità a fonte]

A lingua pilosa si caratterizeghja da un corpu pianu è ovale, cupertu à piccule spine. U so culore varieghja da brunu chjaru à brunu scuru, incù qualchì volta machje più bughje. E so nutaghjole sò di regula trasparente. Pò aghjunghje una taglia massima di circa 20 centimi.

Ripartizione

[mudificà | edità a fonte]

Omu trova a lingua pilosa in l'acque custiere di u mare Atlanticu Hè, da a Nurvegia à a Mauritania. Hè dinù prisente in u Mediterraniu è in mare Neru. 'Ssa spezia affizziuneghja i fondi rinosi è fangosi, induv'ellu si camuffa ricuprendu si di rena.

A lingua pilosa hè prisente in acque marine di Corsica.[1]

A lingua pilosa hè un predatore opportunistu, nutriscendu si per u più di picculi pesci, di crustacei è di varmi marini. Si culloca propulsendu si cù l'aiutu di e so nutaghjole pettorale. A so riproduzione hà locu di veranu, e femine dipunendu i so ovi annantu à u fondu marinu.

Monochirus hispidus hè qualchì volta designatu sottu à u sinonimu di Solea hispida. Appartene à a famiglia di e Soleidae, chì ragruppa e lingue.

Cunsirvazione

[mudificà | edità a fonte]

A lingua pilosa ùn hè micca una spezia minacciata sient'è l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN). Eppuru, a pesca eccessiva è a distruzzione di u so ambiente ponu custituisce minacce per a so pupulazione à longu andà. Hè dunque impurtante di mette in piazza in certi lochi e misure di gistione durevule per assicurà a cunsirvazione di 'ssa spezia.

Riferimenti

[mudificà | edità a fonte]
  • Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
  1. Miniconi (2017).

Altri prugetti

[mudificà | edità a fonte]