Merluccius merluccius
| |||||
---|---|---|---|---|---|
U merluzzu | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Imbrancamentu | Chordata | ||||
Classa | Actinopteri | ||||
Imbrancamentu | Acanthopterygii | ||||
Classa | Percomorphaceae | ||||
Ordine | Gadiformes | ||||
Famiglia | Merlucciidae | ||||
Generu | Merluccius | ||||
Nome binuminale | |||||
Merluccius merluccius Carl Linnaeus, 1758 | |||||
![]() |
U merluzzu (Merluccius merluccius) hè una spezia di pesciu chì face parte di a famiglia di i Merlucciidae.
Descrizzione
[mudificà | edità a fonte]U merluzzu hè caratterizatu da un corpu lungarinu è affusulatu, una testa pinzuta è una mansella inferiore spurghjente. U so culore varieghja da grisgiu argentatu à brunu scuru, incù machje bughje annantu à u spinu. Pò aghjunghje una taglia massima di 1 metru è un pesu di 15 kilò.
Ripartizione
[mudificà | edità a fonte]U merluzzu hè prisente in acque marine di l'acque timperate è subtrupicale di u mare Atlanticu Nordestu, da a Nurvegia à u Maroccu, è ancu in u Mediterraniu. Omu u trova di regula à prufundità andendu da 100 à 800 metri, induv'ellu si ciba di picculi pesci, di crustacei è di cefalopodi.
U merluzzu hè prisente in acque marine di Corsica.[1]
Biolugia
[mudificà | edità a fonte]U merluzzu hè un pesciu predatore chì caccighjeghja per u più di notte. Si riproduce d'inguernu, furmendu scialmi per riproduce si in zone specifiche. L'ovi sò liberati in acqua induv'elli sboccianu in larve chì deriveghjanu in superficia prima di scende in prufundità per sviluppà si.
Tassonumia
[mudificà | edità a fonte]U merluzzu hè dinù cunnisciutu sottu u nome di Merluzzu europeu. Pò esse cunfusu incù altre spezie di merlus, cum'è u Merluccius capensis prisente in Sudafrica.
Cunsirvazione
[mudificà | edità a fonte]U merluzzu hè una spezia cummercialmente impurtante per a pesca, in particulare in Europa. Eppuru, a so pupulazione hà cunnisciutu un declinu impurtante per causa di a pesca eccessiva è di a distruzzione di u so ambiente. E misure di cunsirvazione sò messe in ballu per pruteghje 'ssa spezia, tale cuntingenti di pesca è zone marine prutette.
Riferimenti
[mudificà | edità a fonte]- Rughjeru Miniconi, Parlata aghjaccina cittatina è paisana, Ed. A Barcella, 2017.
Note
[mudificà | edità a fonte]Altri prugetti
[mudificà | edità a fonte]Merluccius merluccius annantu à Wikimedia Commons.