Costa cavaddu

À prupositu di Wikipedia
(Reindirizzamentu da Lathyrus venetus)
A costa cavaddu
Lathyrus venetus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Tracheophyta
Sottudivisioni Spermatophytes
Ordini Fabales
Famiglia Fabaceae
Genaru Lathyrus
Nomu binuminali
Lathyrus venetus
Georges Rouy, 1899

A costa cavaddu (Lathyrus venetus) hè una spezia di pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

A costa cavaddu hè una spezia di pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Fabaceae. Si caratterizeghja da i piccioli fini è rampicanti, pudendu aghjunghja insin'à 50 centimi di lunghezza. I so fogli sò cumposti da fuglioli uvali è dintati, d'un verdi vivu. I fiora di Lathyrus venetus sò di culori rusulinu vivu, incù pitali appena incurvati. Sò ragruppati in gaspi terminali, furmendu magnifichi infiuriscenzi.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

A costa cavaddu hè urighjinaria di i righjoni mediterranii, in particulari da u sudu di l'Auropa è di l'Africa subrana. A parsona pò truvà lu in ambienti varii tali i pratulini, l'arici di furesti è i zoni pitricosi. 'Ssa spezia hà ancu statu intradutta in certi righjoni d'America subrana.

A costa cavaddu hè prisenti in Corsica.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

A costa cavaddu hè una pianta vivaci chì fiurisci par u più di branu è d'istatina. Si ripraduci par via di graneddi, chì sò spargugliati da u ventu o l'animali. 'Ssa spezia hà una crescita rapita è pò furmà di vasti culonii in cundizioni favurevuli. Hè ancu capaci à adattà si à diffarenti tipi di terri, bench'è edda prifirisci i terri beddi assiccati è ricchi di materia urganica.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Lathyrus venetus hè u nomu scentificu accittatu par 'ssa spezia. Hè ancu cunnisciutu sottu à u sinonimu Lathyrus tingitanus. 'Ssa pianta apparteni à u genaru Lathyrus, chì cumprendi numarosi altri spezii di liguminosi.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

A costa cavaddu hè cunsidaratu com'è una spezia à priaccupazioni minori in termini di cunsirvazioni. Bench'edda possi essa minacciata in certi righjoni par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali, hè dinò largamenti sparta è a so pupulazioni hè stabuli. Eppuri, hè impurtanti di surviglià l'impattu di l'attività umani annantu à 'ssa pianta è di piglià misuri di cunsirvazioni apprupriati pà prisirvà a so diversità genetica è u so ecusistema.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Jeanmonod & Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]