Juncus acutus

À prupositu di Wikipedia
Juncus acutus
Juncus acutus
Classifica scentifica
Regnu Plantae
Divisioni Magnoliophyta
Classa Liliopsida
Ordini Juncales
Famiglia Juncaceae
Genaru Juncus
Nomu binuminali
Juncus acutus
L. , 1753

Juncus acutus hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Juncaceae.

Discrizzioni[mudificà | edità a fonte]

Juncus acutus, cumunamenti chjamata ghjuncu pinzutu o ghjuncu acutu, hè una spezia di pianta arbacea vivaci appartinendu à a famiglia di i Juncaceae. 'Ssa pianta prisenta i piccioli ritti, rigidi è cilindrichi, chì poni aghjunghja un'altezza di 1,5 metru. I picciolu sò verdi, lisci è à spessu mori fini, misurendu à l'incirca 2 à 4 mm di diamitru. I casci sò smilzi, longhi è pinzuti, incù una vaina bruna à a basa.

L'infiuriscenzi di Juncus acutus sò pannochji cumposti da fiora chjuchi è discreti. I fiora sò ragruppati in picculi gruppi è sò di culori brunu o russicciu. Ogni fiori hè cumpostu da sei tepali smilzi è pinzuti, è cunteni sei stamini giaddi. A fiuritura si pruduci di regula da ghjugnu à sittembri.

Ripartizioni[mudificà | edità a fonte]

Juncus acutus hè una spezia largamenti sparta in i righjoni mediterranii. Si trova par u più in l'ambienti custieri, tali i duni di rena è i laguni. 'Ssa pianta hè bè adattata à l'ambienti salini è tullareghja i cundizioni padulosi.

Omu trova Juncus acutus in parechji paesi di u bacinu mediterraniu, cumpresu a Spagna, l'Italia, a Grecia, a Tunisia è l'Algiria.

'Ssa spezia hè prisenti in Corsica, ma hè rarissima.[1]

Biulugia[mudificà | edità a fonte]

Juncus acutus hè una pianta vivaci chì si ripraduci par u più in via vegetativa, grazia à i so rizomi rampicanti. Eppuri, pò ancu ripraducia si par via di graneddi. 'Ssa spezia hè adattata di l'ambienti custieri è tullareghja i cundizioni salini. Ghjoca un rollu impurtanti in a stabilisazioni di i duni di rena è a prutizzioni di i zoni custieri contru à l'erusioni.

Tassunumia[mudificà | edità a fonte]

Juncus acutus hè statu discrittu par a prima volta da Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Juncus, chì cumprendi numarosi altri spezii di ghjunchi. Sinonimi scentifichi par Juncus acutus inchjudini Juncus maritimus Lam., Juncus assimilis Steud., è Juncus corymbosus Pourr.

Cunsirvazioni[mudificà | edità a fonte]

Juncus acutus ùn hè micca cunsidaratu com'è una spezia in priculu siont'è i criterii di l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Eppuri, certi pupulazioni lucali di ghjunchi pinzuti poni essa minacciati par via di a distruzzioni di u so ambienti naturali da l'urbanisazioni, u sviluppu turisticu è l'attività agriculi intinsivi.

A prisirvazioni di i zoni custieri è ecusistemi induva Juncus acutus si trova hè escinziali par garantiscia a sopravvivenza di 'ssa spezia. Misuri di cunsirvazioni, tali a prutizzioni di l'ambienti custieri è a sinsibilisazioni di u publicu à l'impurtanza di a biudiversità, sò nicissarii par prisirvà 'ssa pianta è mantena u so equilibriu eculogicu in i righjoni induva edda hè prisenti.

Rifarimenti[mudificà | edità a fonte]

  • Jeanmonod D. & Gamisans J. (2013) Flora Corsica (2 ed), Edisud.

Noti[mudificà | edità a fonte]

  1. Gamisans (2013).

Altri prugetti[mudificà | edità a fonte]