Iniziativa populare

À prupositu di Wikipedia

In Svizzera, l' iniziativa populare hè un drittu chì permette à un numeru datu da citatini di prupone chì un testu fusse sottumessu in vutazione populare.[1] 'Sse persone devenu avè u drittu di votu. S'è u testu hè validatu da l'organismi cumpetenti è accittatu da u suvranu, entrerà in vigore.

'Ssu drittu esiste à i trè livelli di a pulitica naziunale : à u livellu federale per prupone una mudifica di a Custituzione, à i livelli cantunale è cumunale per prupone a mudifica d'una leghje esistente o a criazione d'una nuvella leghje. A pussibilità di mudificà dirittamente a legislazione federale è non solu a Custituzione hè stata pruposta à parechje riprese (frà e quale una volta sottu à a forma d'un' iniziativa populare in u 1958) ma sempre senza successu.

Iniziativa populare federale[mudificà | edità a fonte]

A prima forma d'iniziativa populare risede in a dumanda d'una revisione tutale di a Custituzione. E dumande di 'ssu tipu, chì una sola hè ghjunta davante u populu in u 1935, ùn anu generalmente micca ottenutu u numeru necessariu di firme per esse sottumesse in vutazione.

Hè dinù pussibile di sottumette un' iniziativa per una mudifica parziale di a Custituzione. 'Ssu tipu d'iniziative populare deve suvità un prucessu bè definitu : dopu un periodu di 18 mesi mentre i quali 100000 firme devenu esse racolte, l'iniziativa hè diposta à a Cancelleria federale chì a valida. L' Assemblea federale studieghja dopu u testu è dicide di u so cancellazione in u casu ch'ella ùn rispetta micca u principu di l'unità di a forma, quellu di l'unità di a materia o e regule imperative di u drittu internaziunale. L'Assemblea pò dinù dicide di prupone un contra prugettu, emettendu à tempu una ricumandazione d'accittazione o di rigettu. L'iniziativa hè accittata s'ella ottene a maiuranza di i vutanti (in u casu d'un prugettu generale) o a maiuranza di i vutanti è di i cantoni (in u casu d'un prugettu ridattu).

In u 1987 hè stata introdutta a pussibilità di u doppiu sì. Cusì tantu l'iniziativa populare chì u contra prugettu chì l'Assemblea federale oppone à quessa ponu esse accittati. Hè a risposta data à a quistione sussidiaria chì vince a decisione.

Introduttu à u livellu federale in a Custituzione di 1848, 'ssu drittu hè cunsideratu cum'è u mutore di a demucrazia diretta chì ùn emana nè da u Parlamentu nè da u Guvernu ma dirittamente da i citatini. U ricorsu à l'iniziativa populare s'hè fattu à più di 200 riprese in u corsu di i seculi XIX è XX, eppuru incù vicinu à u 90 % di rigettu.

Note[mudificà | edità a fonte]

  1. 'Ss'articulu pruvene in parte da l'articulu currispundente di a wikipedia in francese.

Articuli cunnessi[mudificà | edità a fonte]